Locatarii din zonele de blocuri ale celor patru patru orașe ale județului vor colecta separat biodeșeurile, iar cei care stau la case vor fi încurajați să facă, în propriile gospodării din orașe sau de la țară, compostare, a anunțat Cristian Niculae, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Bistrița-Năsăud.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Bistrița-Năsăud va introduce, din acest an, colectarea separată a biodeșeurilor în zonele de blocuri din cele patru orașe ale județului, coroborat cu îndemnul adresat cetățenilor care locuiesc la case să înceapă compostarea în propria gospodărie a deșeurilor de natură vegetală, cum ar fi coji sau resturi de legume și fructe, flori ofilite, iarbă, lăstari, tocătură de gazon și alte tipuri de deșeuri vegetale.
”Introducerea colectării separate a biodeșeurilor reprezintă o obligație legală. Anul trecut, am distribuit ghiduri de compostare individuală, iar această acțiune va continua și în acest an pentru a încuraja cetățenii care locuiesc la case și au posibilitatea să adopte această practică. Scopul este reducerea cantității de deșeuri generate și evitarea creării unor noi fluxuri suplimentare de deșeuri care conduc la o creștere evidentă a costurilor cu serviciile de salubritate. Din acest ghid, cetățenii vor afla ce tip de deșeuri pot fi compostate, cum se realizează corect compostarea, de ce este importantă și care sunt beneficiile compostului: revigorarea solurilor sărace în substanțe nutritive, menținerea umidității în sol, facilitarea aerării acestuia și reducerea poluării generate de deșeuri”, a spus Cristian Niculae în ședința Colegiului Prefectural.
Compostarea înseamnă ca, în loc să aruncăm la gunoi coji de legume și fructe, resturi alimentare vegetale, frunze uscate, iarbă tăiată, zaț de cafea sau coji de ouă, ar trebui să le adunăm într-o ladă specială sau un colț amenajat în grădină. Acolo, aceste materiale se descompun natural, cu ajutorul microorganismelor, aerului și umidității, și se transformă în timp într-un sol fertil. Astfel se obține un îngrășământ natural care poate fi folosit în grădină sau pentru plante.
Ieri s-a încheiat prima campanie din acest an de colectare a deșeurilor vegetale. Oamenii au putut preda gratuit crengi, iarbă, frunze rezultate din curățenia în curți și grădini. O campanie similară va fi organizată și în luna noiembrie 2026.
Sunteți siguri ca s-a încheiat??Haideți peste linie în vecinătatea fostei ICRA.Locuitorii cartierului au scos resturile vegetale încă de joia trecută și sunt TOT IN STRADĂ după aproape o săptămână!
Asta se pretează în afara orașelor, în mediul rural.
În orașe, curțile sunt mici din punct de vedere al suprafeței și amenajarea lor cu gazon nu necesită îngrășarea gazonului cu compost.
Ce facem cu iarba rezultată în urma tunderii gazonului?
Lada de compost e suficienta de 1 mc, deci ocupa un metru patrat de curte, iarba de gazon o pui tot la compostare. Nu-i complicat deloc.
Multumim domnule director CRISTIAN NICULAE pentru explicatiile foarte clare si pentru preocuparile deosebite care le aveti in vedere pentru protectia MEDIULUI.
Multumesc si pentru rabdarea de care dati dovada in educarea maselor populare de tot felul care convietuiesc alaturi de noi in BN si municipiu.
nea Marius un ecologist ca matale ar trebui să realizeze că instituția a cărui șef îl “periezi” matale e una INUTILĂ. Amenzile și informările din punctul de vedere al populației pot fi date/făcute de Guvern în colaborare cu UATurile (județ + primării), iar cele referitoare la colectare/reciclare de către operatori (orice informare bine făcută și aplicată scade costurile operatorului).
cu banii pe care îi cheltuie, total inutil, ADI Deșeuri (aș putea să spun că aproape toate ADIurile sunt la fel) s-ar putea implementa un plan funcționabil de compostare care să nu-l oblige pe cel cu 2kg de gazon la o tundere și 3 crenguțe de la o Tuia sau de la un trandafir să dețină un compostor (pt că nu are loc și nu are ce face cu compostul obținut).
apoi trebuie avut în vedere că s-a interzis arderea deșeurilor vegetale, dar totuși mai toți specialiștii spun că în cazul multor boli/dăunători din horticultură singura soluție viabilă este arderea. Însă “noi” cu specialiști ca mniculae interzicem ce ar trebui permis, oferim soluții când nu sunt probleme și ne doare în cot dacă sunt probleme.
Consider ca actioneaza in interesul operatorului….oare de cine esti platit sa ne dai solutii din astea?
Noi platim gunoiul sa ni l luati nu sa ne dati solutii sa …NE LASAM DE SERVICI, SA CUMPARAM UTILAJE DE TOCAT, SA URMARIM FENOMENUL DE FERMENTARE….poate vreti si sa ne ocupam toti de agricultura, nu?
De ce nu oferiti solutia asta operatorului sa investeasca in instalatii de biogaz????
Si sa nu mai spuneti ca se colecteaza gratis vegetalele ca…..nu e…face parte din contract!!!!
Ce nu intelegi? Cu cat produci mai mult gunoi, cu atata platesti mai mult la salubrizare. Daca compostezi biodeseurile in propria gospodarie cantitatea de menajer scade, deci pe viitor vei plati mai putin la gunoi și ai și îngrăsamânt natural pentru gradină.
@Simplu: asta e soluția: să plătești în funcție de cât gunoi produci. La noi plătește la fel persoana care stă singură într-un apartament zi de zi, cu cea care vine 1 lună (sau poate mai puțin) pe an din străinătate sau de la țară.
Din păcate nu o vom vedea implementată la noi pt că nu se dorește, la nivel politic-operator, pt că ar trebui contracte individuale cu operatorul, tot acesta să verifice și cantitatea și dacă nu s-a aruncat alt tip de gunoi în acea pubelă, apoi să te atenționeze și să factureze, iar mai departe să se ocupe de recuperarea sumelor neîncasate. Toate acestea înseamnă cheltuieli și răspundere și vor “șpăgui” să nu se întâmple!
Mai este o problemă, dacă o familie consumă produse bogate în anumite minerale, dar plantele din grădina sa nu au nevoie de acestea sau chiar le dăunează, așa-i că le distrugi?
Aici vorbim despre cei cu grădini/curți mici, pt că cei cu curți mari n-au nicio șansă fără compostare decât dacă plătesc sume mari pt a scăpa de deșeuri. Marea majoritate a vecinilor mei cu curți mari se încadrează în cele 2 categorii de mai sus.
Deci daca eu locuiesc la bloc si am bucataria relativ mica si deja colectez separat gunoi menajer, plastic, sticla, oare unde sa mai pun si cosul pentru deseul vegetal ?
Si totul parca e in zadar cand ii vezi ca vin si golesc in masina toate deseurile la un loc …
Oare nemții, austrieci, elvețienii, cum pot selecta gunoiul pe toate fractiile in mod corect, iar noua totul ni se pare imposibil? Ne place cand mregem in aceste țari si vedem o curătenie impecabila si o natură respectată. Daca vrem sa ajungem ca ei, trebuie sa ne punem pe treabă și nu numai la deșeuri, în toate domeniile.
In Elvetia, gunoiul menajer e ridicat de firma de specialitate, nu fac compost acasa…..
Eu propun (am mai propus , de multe ori!) sa se infiinteze in fiecare localitate a UAT-urilor , pe terenuri virane de la marginea asezarilor , locuri de depozitare a acestor tipuri de deseuri iar primariile sa achizitioneze utilajele aferente si sa produca compost. Atunci nimeni nu cred ca ar mai da foc deliberat sau ar duce resturile vegetale “la parau ! Stiu persoane care isi produc singure compost dar aceasta activitate nu se poate generaliza. Ungaria , vecina noastra ne vinde (cu bani buni!) pamant de flori , pamant de legume si rasaduri , pamant de gazon etc.etc. De ce nu facem si noi la fel? Un posibil raspuns: Pentru ca suntem romani!
Două lucruri care-i caracterizează pe “comuniști”:
1. să facă primăria/statul!
2. “pt că suntem români”!
Mare parte din primării (aș îndrăznii să spun că majoritatea) n-au acele “terenuri virane” și mai ales n-au bani nici de utilaje, nici pt personalul care “să producă compost”, unele nu-și pot acoperi nici salariile pt cei 7-10 angajați (se poate discuta dacă acele salarii sunt mari sau mici). Apoi, ce te faci dacă acel “viran” se află la 10-15 km de locul în care ai 10-15 kg de deșeuri vegetale? Soluțiile nu pot fi decât simple și doar locale!!!
Nu doar ungurii vând pământ, avem și la Șieu Măgheruș firmă care are o mulțime de produse de acest tip și sunt de calitate, aș putea spune, destul de ieftine. Astfel de firme au know-how și pt procesul de compostare dar și pt utilizarea sau valorificarea compostului. Dacă aceste firme ar fi implicate în procesul de întreținere al spațiilor verzi s-ar rezolva mai multe lucruri deodată: colectare, producție, valorificare și nu în ultimul, crearea de noi locuri de muncă.
Și atunci la ce naiba ați mărit taxa de salubrizare, când orașul este plin de praf și gunoaie.
Ar fi util să ni se spună și unde putem duce deșeurile electronice pentru reciclare în Bistrița. Sunt sigur că mulți bistrițeni au acasă un monitor, un televizor sau un calculator vechi de care vor să scape, dar nu știu unde să le ducă.
Cât despre platformele pentru deșeuri vegetale — pe când o soluție permanentă sau cel puțin mai frecventă? Resturile vegetale apar cam tot anul, nu doar primăvara și toamna. Două campanii pe an sunt clar insuficiente.
Iar la compostare… pentru cei care stau la casă în oraș, cu curți mici și gard comun cu vecinul, soluția nu e chiar atât de simplă. Dacă pun un compostor în fundul curții, nu cred că vecinul va fi încântat de mirosul care vine de acolo. Poate înainte de a ne îndemna să compostăm, ni s-ar putea oferi și soluții practice pentru situațiile reale în care trăim.