(FOTO-VIDEO) Și în acest an, marele praznic al Adormirii Maicii Domnului a fost precedat de tradiționalul pelerinaj ”La Nicula colo-n deal”, ce amintește de anul 1699, când icoana pictată de preotul ortodox Luca din Iclod și aflată în biserica din Nicula a lăcrimat vreme de trei săptămâni.
Pelerinajul a început sâmbătă, 14 august, de la Biserica ”Sfântul Nicolae” din Parcul Central al orașului Gherla și a continuat pe jos până la biserica de lemn din incinta Mănăstirii Nicula.
Procesiunea a fost condusă de IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, care la începutul procesiunii a rostit o rugăciune de binecuvântare și un scurt gând duhovnicesc.
Drumul a durat aproximativ patru ore, iar pe parcurs tineri și vârsnici au cântat pricesne și s-au rugat Maicii Domnului.
Alături de IPS Andrei au participat mii de pelerini, zeci de preoți din protopopiatele Arhiepiscopiei Clujului, autorități locale, județene și centrale.
Printre participanții la pelerinaj, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, deputatul Bogdan Ivan și primarul comunei Romuli, Ioan Monița. ”O, Măicuţă Sfântă te rugăm fierbinte, să ne-asculţi de-a pururi marea rugăminte: Nu lăsa, Măicuţă, să pierim pe cale, căci noi suntem fiii lacrimilor tale. • După mai bine de un an de pandemie și necazuri, ne rugăm la Sfânta Mănăstire Nicula, împreună cu mii de credinciosi, Maicii Domnului. Ne rugăm pentru a se pune capăt acestei perioade care a luat oameni dragi dintre noi, pentru pace, unitate și bunăstarea neamului nostru și a oamenilor de acasă, din Bistrița-Năsăud. Să ne păstrăm credința, căci doar ea are puterea de a aduce binele și lumina-n viața și sufletul nostru. Binecuvântarea Maicii Domnului să vină asupra României, asupra județului Bistrița-Năsăud și a noastră a tuturor”, a postat pe Facebook șeful CJ.
Pelerinii au făcut o oprire la Mănăstirea ”Sfinții 40 de Mucenici” – Memorialul Gherla, unde IPS Andrei și credincioșii s-au rugat pentru odihna veșnică a celor care au pătimit în închisorile comuniste. Pe traseu s-au făcut și alte opriri în fața bisericilor și a troițelor, unde au fost rostite ectenii, iar pelerinii au fost întâmpinați de localnici cu apă și felii de cozonac, informează Radio Renașterea.
Pelerinajul ”La Nicula colo-n deal”, aflat la cea de-a 9-a ediție, s-a încheiat cu înconjurarea bisericuței de lemn a mănăstirii de către ierarh și soborul de preoți, iar la final IPS Andrei a rostit un cuvânt duhovnicesc și le-a mulțumit tuturor pentru efortul lor de a parcurge și în acest an, pe jos, drumul din Gherla până la Mănăstirea Nicula.
Pelerinii au participat apoi la Vecernia Praznicului Adormirii Maicii Domnului, oficiată de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Programul continuă la Mănăstirea Nicula cu scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului, înconjurul bisericii cu icoana, iar duminică este programată Sfânta Liturghie arhierească în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.
Aici transmisii în direct de la Mănăstirea Nicula.
În anul 2011, la inițiativa IPS Andrei, s-a desfășurat prima ediție a pelerinajului la care au participat mii de credincioși. De atunci, an de an, numărul participanților a crescut. Anul trecut procesiunea nu a avut loc, deoarece condițiile sanitare nu au permis acest lucru, dar Icoana Maicii Domnului a fost scoasă în procesiune în data de 25 aprilie 2020, prin cele două județe ale Arhiepiscopiei, inclusiv la Bistrița. În acest mod s-a dorit oferirea de mângâiere sufletească bolnavilor care sufereau în spitale sau la casele lor în urma noului coronavirus, dar și pentru a-i întări pe medici și pe cei care munceau în spitale.
Dintr-o eroare de tehnoredactare s-a afirmat că procesiunea a fost condusă de ÎPS Andrei când de fapt ea a fost condusă se Înălțimea sa, aproape sfințitul domn – Emil Radu Moldovan, prieten al domnilor. Facem cuvenita rectificare.
În primăvara anului 1963, în celula închisorii de la Gherla, Alexandru Rusu s-a îmbolnăvit de rinichi. La data de 9 mai 1963, după ce i-a binecuvântat pe cei prezenți, colegi de suferință, din aceeași celulă, le-a spus:
„Frații mei, acum mă duc la Dumnezeu să-mi primesc răsplata pentru viața primită de la El, pentru Biserică și pentru români.”
„Acestea au fost ultimele sale cuvinte”. Alexandru Rusu a fost înmormântat, fără nicio ceremonie religioasă, în cimitirul deținuților politici de la Gherla, județul Cluj, în mormântul cu numărul 133, după care, locul a fost arat cu tractoarele, din ordinul Securității.
Alexandru Rusu a fost din 1930 primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului, ales în 1946 mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, dar nerecunoscut de autoritățile pro-sovietice de la București, unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. A fost beatificat de papa Francisc în anul 2019. Este sărbătorit în Biserica Catolică în data 2 iunie.
Scaunul mitropolitan al Bisericii Române Unite cu Roma a devenit vacant ca urmare a decesului mitropolitului Alexandru Nicolescu, la 5 iunie 1941. La data de 16 martie 1946, sinodul electoral mitropolitan l-a ales la Blaj în funcția de mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, alegere recunoscută de Sfântul Scaun. Guvernul comunist pro-sovietic, condus de Petru Groza, nu l-a confirmat, în ciuda tratativelor purtate de Sfântul Scaun cu guvernul comunist român, întrucât îi cunoștea dârzenia de „luptător pentru apărarea drepturilor Bisericii și Națiunii Române, amenințate de comuniști”.
La 28 octombrie 1948 a fost arestat și apoi a fost întemnițat la Ministerul de Interne din București. De acolo a fost transferat la casa patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi, din februarie 1949, la Mănăstirea ortodoxă de la Căldărușani, iar din mai 1950, a fost mutat la închisoarea Sighet, unde a stat încarcerat între anii 1950–1955.
În anul 1956, a redactat împreună cu episcopii Iuliu Hossu și Ioan Bălan un memoriu în sensul repunerii în drepturi a Bisericii Române Unite cu Roma, pe care l-au transmis autorităților comuniste din România, iar în copii, a fost difuzat în străinătate. Acest memoriu a fost sprijinit prin mii de semnături ale credincioșilor greco-catolici din întreaga țară. La 12 august 1956 preoții Vasile Chindriș și Izidor Ghiurco au oficiat Sfânta Liturghie în mod public, sub cerul liber, în fața Bisericii Piariștilor din Cluj. Pentru toate aceste „încălcări ale legii” a fost făcut responsabil un grup de clerici și credincioși, în frunte cu episcopul Alexandru Rusu.
În data de 13 august 1956, sub pretextul că va fi primit în audiență de ministrul cultelor, Petre Constantinescu-Iași, a fost separat de ceilalți doi episcopi, și mutat la Mănăstirea Cocoșu din județul Tulcea. În anul 1957 Tribunalul Militar din Cluj l-a condamnat pe Alexandru Rusu la 25 de ani de muncă silnică, „pentru instigație și înaltă trădare”. A fost întemnițat la Gherla, în celula nr. 10, de la subsol, unde s-a comportat cu aceeași demnitate.
Mănăstirea Nicula a fost construită de greco-catolici la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost construită biserica de zid. În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul Renașterea, nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea „uniaților” (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” era aceea că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj.
Călugării greco-catolici au fost arestați de autoritățile comuniste în anul 1948 (ultimul staret, egumenul bazilian – Ordinul Sfantul Vasile cel Mare – dr. Leon Manu a murit ulterior in inchisoarea de la Gherla), în locul lor au fost instalati calugari ortodocsi adusi de peste Carpati
Cu un zâmbet mieros pe fața, astăzi foștii colaboratori ai Securității și continuatorii partidului comunist, cei care i-au opresat și ucis în închisori pe conducătorii și proprietarii de drept ai Mănăstirii de la Nicula, cei care mințind spun tot cuvântul rău împotriva greco-catolicilor de peste 70 de ani, se prezintă mulțimilor ca cuvioși care respectă memoria celor care au pătimit în închisorile comuniste. În fapt ocupă pe nedrept mănăstirea pe care au hulit-o în trecut și demolează în prezent biserica de zid a vechii mănăstiri pentru a nu mai rămâne urmă de trecut greco-catolic. Iar, pe Alexandru Rusu și Leon Manu, i-ar omorî încă o dată cu mâinile goale ca să se poată bucura în continuare de averile și mărirea lor obținute prin rapt și minciună.
In unele poze se vede cum manastirea greco catolica se degradeaza sub supreveghere atenta a BOR. Este lasata intentionat in degradare si ruina ca sa nu mai aiba ce sa retracedeze. Anul 1948 este prezent si azi la Nicula. Degeaba faci pelerinaje si te rogi daca nu-ti iubesti aproapele, nu-i inapoiezi un lucru care nu-ti apartine.
Politica si biserica sunt umar la umar din ’48 si pana azi.
Umar la umar, intr-o unitate de monolit, biserica ortodoxa si prost-travestitul partid comunist – PSD – ul de astazi – militeaza nebatut pentru „construirea” omului nou de tip psd-ist: sarac, prost, rau, murdar si misel. Astfel se va asigura domnia de necontestat a psd-ului mana in mana cu biserica ortodoxa peste acest neam oropsit si stricat. Astfel, sansa crestinarii este refuzata cu obstinatie, poporul tinut departe de Dumnezeu, sluga necuvantatoare a borfasilor bolsevici, ploconindu-se umili in fata aliantei de nezdruncinat a Inalt Prea Securistilor cu chelnerii de serviciu.
Tradiția pelerinajelor, pe jos din Gherla la Nicula, a fost reluată după 1990 de episcopul greco-catolic al Clujului (de Cluj-Gherla), Florentin Crihălmeanu, după care, la câțiva ani, au venit și cei de la Arhiepiscopia Ortodoxă clujeană.
Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii şi păcatul, cu şleaurile unei căruţe
Vai de cei ce numesc răul bine şi binele, rău, care spun că întunericul este lumină şi lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă şi dulceaţa, în loc de amărăciune!
Vai de cei ce se socotesc înţelepţi şi se cred pricepuţi!
Vai de cei tari când este vorba de băut vin şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari, care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!
Și a trebuit să aibă ,,o haită ,,după el.Nu se putea fara poze? O nemernicie mase Radu Moldovan.RUSINE!!! LA NICULA NU SE MERGE PENTRU RECLAMA POLITICA .