Prima ”Pădure Comestibilă” din județ prinde rădăcini chiar din această toamnă pe o parcelă din vecinătatea Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, unde au fost plantați primii 50 de meri și peri.
”Conceputul de pădure comestibilă e foarte uzitat în Europa și America de Nord. În zone aglomerate urbane se încearcă să se aducă verdele înapoi. Așa s-au gândit să înființeze grădini comunitare – ceea ce am făcut și noi acum doi ani – dar și pădurile, un mixt între un parc, o pădure și o livadă. Mergând și pe latura consumului local se încearcă să se amestece cumva arbori și arbuști care vin din zona de livadă, de cultură intensivă, cu ce înseamnă pădurea, și mă refer la un alun, coacăz, zmeur, ceva ce vine din pădure și așa se face o combinație destul de fericită pentru că ea va asigura, în afară de produse, și posibilitatea de a socializa în zona respectivă care încet se va transforma într-un parc dacă nu chiar într-o pădure. Dă posibilitatea copiilor de la Liceul Agricol să relaționeze foarte bine cu aceste plante și chiar să dezvolte în interiorul pădurii comestibile alte proiecte”, a spus Cristian Țetcu de la Asociația Ruralis, organizația care a mai înființat aici și prima grădină comunitară din județ.
La acțiunea de plantare de marți a participat și Forrai Attila, inginer horticol, din partea Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița (care este și furnizorul materialului săditor), alături de profesorii de specialitate din cadrul Liceului Tehnologic Agricol și elevi.
”Inițiem pădurea comestibilă plantând meri și peri. După aceea vom planta pruni, apoi cireși și vișini. În toamna aceasta, vom mai planta și câțiva nuci, iar în primăvară vom dezvolta partea de plantație de arbuști. Vom veni cu aluni, cu coacăzi, vom avea și câteva loruri de mur, zmeur care vor fi la îndemâna copiilor pentru că dorința noastră este ca ei să poată și consuma aceste fructe, liber, în funcție de cum apar aceste fructe, să poată mânca din ele, având acces la pădurea comestibilă permanent”, a mai spus el.
Crearea unei păduri comestibile după structura unui ecosistem forestier tânăr, în locuri publice, este ideală din două motive:
- poate produce în mod durabil hrană în zone limitate, ceea ce poate contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de produse locale sănătoase
- pe măsură ce vegetația se maturizează, poate crea un cadru împădurit, asemănător parcului, oferind un spațiu natural plăcut unde membrii comunității se pot aduna. Chiar dacă producția de alimente dintr-o pădure comunitară scade, pădurea oferă încă spațiu verde valoros în mediile urbane aglomerate
COMUNITARIA – Grădinescu Bistrița este beneficiar al Programului de Finanțare „Creștem Grădinescu” coordonat de către „Institutul de Cercetare în Permacultură din România” și sponsorizat de Kaufland România.
Este implementat de Asociația RURALIS -Grup de Acțiune Locală (G.A.L.) pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Bistrița.
Din finanțarea obținută se vor mai face investiții și în grădina comunitară, care va avea sistem de irigare, dar și unul de producere a compostului. ”Încercăm să facem vizibil acest fenomen ca să se înțeleagă ce înseamnă pentru administrarea și gestionarea deșeurilor la nivel local și al județului pentru că biodegradabilul e undeva la 70% din totalul de deșeuri pe care noi le propducem. Dacă copiii vor înțelege, iar adulții cu atât mai mult, poate vom face un pionierat și în direcția aceasta arătând că se poate. Vom face și niște paturi înălțate le spunem noi, niște straturi în care se va face un fel de grădinărit mai elegant pe care îl pregătim pentru copii, pentru alte școili pe care vrem să le invităm aici. Vor fi pentru culturi mai sensibile, să zicem. Avem 20 de astfel de straturi înălțate”, a mai spus Cristian Țetcu.
Reamintim că, în grădina comunitară, pământul a fost lucrat de 12 familii care au obținut toamna aceasta recoltă bogată.
1. Școlile care au pământ pentru practică, precum Liceul Agricol din Bistrița, trebuie confiscat urgent, cu acte în regulă, și explicat apoi părinților că pământul a fost furat prin uz de fals de către candidatul Klaus Iohannis.
2. Elevii care învață la clasă limbile enlgeză, franceză, germană trebuie socotiți de mici niște trădători de neam și de țară, iar cei care nu știu bine nici românește și mănâncă semințe în timpul orelor vor fi considerați patrioți.
3. Felicitări pentru pădurea comestibilă, felicitări și pentru pădurea pedagogică deoarece pe pădurea-pădure se întâmplă să nu o mai avem.
Toate bune si frumoase numai ca la plantat trebuiau adusi si Dragnea, Ponta si samuraica Vasilica . In rest pofta buna la pome !
Dragi colegi, ce a devenit școala agricolă bistrițeană? Vedeți foarte bine, o pădure comestibilă, nu o pădure de vorbe așa cum susțin unii numai ca să ne denigreze.
Liceul Tehnologic Agricol, din Bistrita, este una din cele mai vechi scoli de profil din Ardeal care isi datorează existenta etniei sasilor transilvăneni. După cum se ştie, la 12 decembrie 1868, Forumul Universităţii Săseşti din Sibiu hotărăşte, ridicarea a trei şcoli de agricultură în Transilvania, dintre care una urma să se înfiinţeze la Bistriţa. Aceste şcoli aveau drept scop să instruiască tinerii agricultori saşi, cu noile descoperiri europene în domeniul culturii plantelor şi creşterii animalelor, după sute de ani de agricultură tradiţională. Asadar, şcoala de agricultură Bistriţa si-a deschis porţile la 15 aprilie 1870 si de atunci functionează fără întrerupere, astfel că anul viitor va aniversa 150 de ani de existenta. In loc să stimuleze dezvoltarea invătământului agricol Primaria Bistrita a pus gând rău terenului Liceului Tehnologic Agricol, in suprafata de 32 hectare, avand destinatie didactico- experimentală. Oamenii acestia din conducerea primăriei, ori nu au nimic in cap ori sunt rău intentionati, cu atât mai mult cu cât Legea nr.57/2019, Art. 312, precizează că Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol care nu au în proprietate sau în administrare ori în folosință terenuri agricole în extravilan primesc în folosință, prin grija Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, o suprafață de minimum 10 ha, în echivalent arabil, pentru constituirea lotului didactic experimental. Asta nu inseamna că intreaga suprafață de 32 hectare, aferentă Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, nu ar putea sa ramană in administrarea scolii pentru scopuri didactice, fiindcă legea stabileste că e vorba de MINIMUM 10 hectare, fara sa precizeze vre-un plafon maxim.
Iată că prin aplicarea conceptului de „pădure comestibilă”, terenul Liceului Tehnologic Agricol, din Bistrita, este pus in valoare in folosul instruirii practice elevilor dar si al comunitătii locale care va beneficia de zonă verde situată in apropierea platformei industriale a orasului Bistrita.
Pe de altă parte, colaborarea cu specialistii Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița si cu Asociația Ruralis va fi un semnal de alarmă si pentru edilii din primărie care să nu mai atenteze la patrimoniul scolii de agricultură , ci mai degrabă să contribuie la pregătirea asa cum se cuvine a aniversării de anul viitor, de 150 de ani de la infiintarea Liceului Tehnologic Agricol Bistrița .
Fara implicarea lui Cristian Tetcu totul era acolo JALE. Jale face si administratia (primaria) care doreste subtilizarea terenului elevilor de la renumitul liceu AGRICOL, si doreste sa construiasca blocuri adica distrugerea arabilului si a loturilor unde se invata meserie pe vremuri. HALAL sa va fie !