Primăria Bistrița pregătește cadrul legal să se poată ridica restaurante și hoteluri pe Dealul Cocoș

”Trebuie să avem curaj. Dacă nu vedem orașul într-o dinamică, dacă nu înțelegem faptul că ne aflăm în competiție cu toate celelalte orașe din Transilvania și din România, vom pierde”, a spus primarul Ioan Turc într-o emisiune televizată în care a explicat ce planuri are cu Dealul Cocoș.

Ioan Turc s-a referit la sania de vară pe care administrația vrea să o instaleze în zonă.

”Sania de vară a fost primită cu reticență pentru că sania de iarnă sau pârtia de schi este un insucces flagrant. Nu trebuie asociată ideea de a construi o sanie de vară cu eșecul pârtiei de schi. E o mare eroare să le iei pachet. O sanie de vară este o investiție care nu depinde de starea vremii. De aceea, peste tot în Europa și în România unde există, succesul acestui tip de distracție este asigurat. Dacă veți merge la Toplița veți găsi acolo numeroși bistrițeni care merg tocmai pentru a se bucura de senzația pe care o sanie de vară o oferă. Discutăm despre o investiție privată și despre un traseu foarte scurt. Sania de vară pe care noi ne propunem să o amenajăm ar avea cel mai lung traseu din țară, deocamdată. Sigur că lucrurile se află într-o permanentă dinamică”, a spus el.

Primarul a menționat că ”cea mai mare parte a banilor pe care o sanie de vară îi presupune ar urma să fie furnizați de societatea care ar urma să livreze echipamentele și să le monteze, adică să mergem pe o soluție extrem de avantajoasă pentru bugetul orașului”: ”Ratele întinse pe mai mulți ani ar urma să fie plătite din veniturile pe care această sanie de vară ar urma să le aducă. O asemenea infrastructură pe lângă ce avem – aventura park, traseele pentru cicliști, viitorul bazin olimpic, sala polivalentă – ar urma să descrie un areal pentru petrecerea timpului liber de o mare atractivitate”.

Edilul a anunțat că administrația are în vedere realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) ”pentru a gândi modul în care partea de food, restaurante, cafenele ar urma să fie edificate acolo”.

”În viitor, sunt absolut convins că vom putea discuta și de spații de cazare în sistem hotelier sau de pensiune. Trebuie să avem curaj. Dacă nu vedem orașul într-o dinamică, dacă nu înțelegem faptul că ne aflăm în competiție cu toate celelalte orașe din Transilvania și din România, vom pierde”, a declarat Turc.

Primarul vede toate aceste investiții necesare pentru a-i ține pe tineri la BIstrița.

”Tinerii își doresc lucruri simple, dar pentru ca ele să fie asigurate, e nevoie de un efort uriaș. Tinerii vor să aibă locuri bune în care să învețe, locuri în care să-și petreacă timpul liber într-un mod cât se poate de agreabil, să aibă job-uri bune, să aibă acces la ofertă culturală de calitate, își doresc drumuri bune, spații verzi, aer curat, un nivel scăzut infracțional, adică multă siguranță, să aibă sentimentul că trăiesc într-un oraș autentic, competitiv, care, până la urmă să se hrănească și ego-ul. De ce pleacă oamenii în altă parte? Pentru că nu sunt mulțumiți de ce au acasă. Toate acestea presupun investiții pe diferite paliere. Îmi doresc așa cum își dorește orice părinte ca tinerii din Bistrița să fie mulțumiți de oraș și să se vadă la Bistrița, cu familii întemeiate aici, cu o carieră făcută la BIstrița. De aceea, trebuie să avem curaj când vorbim despre dezvoltarea orașului și ofertele pe care le facem pe termen scurt, mediu și lung”, a spus Ioan Turc într-o emisiune la AS-TV.

Să mai spunem că pe Dealul Cocoș se mai află și livada tradițională cu peri seculari, un ”ecosistem agro-silvo-pastoral unic în județul nostru, posibil în România și mai departe”.

Potrivit biologului Ciprian Samoilă, ”biodiversitatea livezii depinde de pajiștea, odinioară de 150 hectare, cu cei aproape 1000 de peri seculari, din care o parte sunt altoiți cu soiuri încă necunoscute de păr, pe lângă care trăiesc o sumedenie de viețuitoare care depind de acest ecosistem. De la carnivore mari ce trec ocazional prin livadă până la mamifere mici, de la paseriforme la ciocănitori și răpitoare, până la cele mai mărunte nevertebrate și microorganisme, toate acestea sunt încă necercetate în amănunt”.

În urmă cu doi ani, el a observat deja că, în nordul livezii, se conturează o suită de noi impacturi ”care se vor năpusti asupra ecosistemului” care ar trebui protejat și conservat.