Temele au fost: verificarea modului de implicare şi colaborare a instituţiilor abilitate în soluţionarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor şi a calităţii serviciilor oferite acestora şi verificarea integrării/reintegrării copilului în familia naturală.
Campaniile au avut ca scop principal identificarea eventualelor disfuncţii în modul de acordare a serviciilor de către DGASPC, precum şi cele care ţin de actualul sistem de asistenţă socială şi protecţie a copilului, având în vedere că în urma apariţiei Legii nr. 292/2011 privind sistemul de asistenţă socială, legislaţia specifică în domeniu, trebuie corelată cu politici sociale eficiente şi eficace.
În ceea ce priveşte prima campanie, au fost verificate cazurile de mame sau gravide minore instrumentate în anul 2011, măsurile dispuse nefiind de ordin funcţional sau metodologic ci în principal, administrativ.
Campania s-a derulat ca urmare a faptului că la nivel naţional, numărul mamelor minore a fost în creştere, conform datelor Ministerului Sănătăţii. Dacă în anul 2009, numărul mamelor minore la nivelul întregii ţări a fost de 1.410, în 2010 acesta a fost de 1.318 iar în 2011 de 1.458. Din totalul pe cei 3 ani ai mamelor minore (4213), sub aspectul mediului de provenienţă, 68,5% provin din mediul rural iar 31,5% din cel urban. Procentul mamelor minore ca urmare a relaţiilor liber consimţite, este de 99,5%, în timp ce 0,5% din cazuri sunt consecinţe ale cazurilor de viol. Un aspect important pentru cazurile de mame minore, este reprezentat de nivelul de educaţie al acestora, 22,01% fiind fete neşcolarizate, 22,36% fiind mame minore cu nivel al studiilor de şcoală primară, 44,20% absolvente de învăţământ general, cazurile de mame minore care urmează învăţământul liceal fiind în procent de 11,34%.
La nivel judeţean, în Bistriţa-Năsăud, situaţia numărului mamelor minore pe ani este următoarea: în anul 2009 – 15 cazuri, în anul 2010 – 34 cazuri, iar în anul 2011 – 28 cazuri, adică un total pe cei 3 ani de 77 cazuri. În judeţul nostru, procentul mamelor minore având ca indicator mediul de provenienţă, este de 87% din mediul rural şi 13% din mediul urban. Deoarece numărul total al minorelor în această situaţie este sub 100 în perioada celor 3 ani, procentul celor care au consimţit relaţia este nesemnificativ (97,4%), numărul mamelor minore fiind de 75, existând două cazuri declarate de viol. Sub aspectul nivelului de şcolarizare, situaţia procentuală este următoarea: neşcolarizate 2,6%, cu studii primare 83,1% şi cu studii gimnaziale 14,3%. Nu s-au înregistrat cazuri de mame minore cu studii generale în această perioadă.
Procentul ridicat atât la nivel naţional cât şi judeţean al mamelor minore absolvente de învăţământ general, se datorează unor factori precum vârsta (66% situându-se în intervalul de vârstă 15-18 ani, în timp ce celelalte procente se apropie de vârsta de 15 ani, deşi se încadrează în intervalul de vârstă 12 – 14 ani), lipsa unei colaborări eficiente între factorii responsabili (şcoală, DGASPC, servicii sociale ale autorităţilor locale, medic de familie) aceasta fiind o problemă de sistem, lipsa de informaţii şi educaţie a părinţilor mamelor minore, care nu au o supraveghere a relaţiilor şi nici o comunicare eficientă cu acestea.
Cu privire la misiunea de inspecţie privind reintegrarea copiilor în familia naturală, activităţile Inspecţiei sociale au constat în verificarea administrativă a dosarelor copiilor aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, rude până la gradul IV sau la alte persoane, intervievarea asistenţilor maternali profesionişti şi a copiilor aflaţi la aceştia, cu privire la relaţiile cu familia biologică, problemele şi soluţiile identificate. Pasul de verificare de 6, adică a fost supus controlului un dosar din 6 existente. Rezultatele centralizate la nivel local şi naţional, vor face obiectul unui alt comunicat de presă.
În prezent, Inspecţia socială desfăşoară o nouă campanie, de verificare a tuturor primăriilor de pe raza judeţului, cu privire la modul de acordare a ajutorului social, alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, se arată într-un comunicat semnat de directorul executiv al AJPIS BN, Doina Sigmirean (foto).
Adaugă comentariu