Piața cere tot mai mult cireșe de calibru mare și foarte mare, iar producătorii care nu se adaptează riscă să își vândă fructele la prețuri foarte mici. Mesajul a fost transmis de prof. univ. dr. Viorel Mitre, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, în cadrul unei prezentări susținute la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, unde a vorbit despre eficientizarea cultivării cireșului.
Potrivit specialistului, succesul unei plantații începe cu alegerea corectă a amplasamentului și continuă cu aplicarea tehnologiilor moderne, însă la fel de importantă este valorificarea producției.
”Nu e deloc întâmplător unde cultivăm cireșul, în ce condiții climatice, pe ce soluri, în ce sistem de cultură, ce tehnologii de cultură aplicăm și nici marketingul fructelor. Producem cu eforturi uriașe și, când ajungem să fie produsele pregătite de vânzare, le vindem pe degeaba fiindcă nu avem unde să le depozităm, nu avem cum să le condiționăm și nu ne putem înscrie în politicile marilor retaileri”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Mitre.
Acesta a explicat că cireșul este o specie sensibilă atât la gerurile de revenire și la înghețurile târzii de primăvară, cât și la excesul de apă sau la alternanța dintre secetă și ploi abundente, care poate compromite recolta. În perioada înfloririi, polenizarea este adesea afectată de vremea rece și ploioasă, motiv pentru care profesorul recomandă utilizarea bondarilor, care pot zbura și la temperaturi mai scăzute decât albinele.
Prof. Mitre a subliniat și importanța condițiilor de păstrare după recoltare. Cireșele trebuie culese dimineața, răcite imediat și depozitate la temperaturi apropiate de 0°C pentru a-și păstra prospețimea. De asemenea, fructele trebuie sortate pe calibre și culori înainte de comercializare.
Cel mai important semnal vine însă din piață, unde calibrul fructelor influențează decisiv prețul.
”Nu noi, specialiștii, spunem lucrurile acestea, ci piața. Dacă te duci pe piață cu cireșe mici, nu te întreabă nimeni de ele. Am fost la o fermă în Ungaria și acolo erau afișate prețurile: cireșele de 20-22 mm în diametru valorau 0,4 euro, cele de 22-24 mm – 1 euro, 24-26 mm – 4 euro, iar cele peste 26 mm – 6 euro. Piața nu mai vrea să discute de calibre mici, ci de calibre peste 28 mm, iar mai nou peste 32 mm”, a explicat profesorul.
Pe lângă dimensiune, consumatorii și retailerii urmăresc culoarea intensă, rezistența la transport, gustul, rezistența la boli și la crăpare, precum și un nivel cât mai redus al reziduurilor de pesticide. ”Vindem în Lidl, care ne face analizele în Germania în analizatoare serioase și ei nu permit mai mult de trei produse pe ciclu de vegetație, iar reziduu găsite pe fructe să fie de trei ori mai mic decât doza minimă admisă. Așa fac ei și bine fac”.
În cadrul vizitei la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, profesorul a remarcat un soi de perspectivă care s-a comportat foarte bine în sistem neirigat. De asemenea, a amintit câteva dintre soiurile recunoscute pentru fructele lor mari: Earlise, Bigarreau Burlat, Kordia, Karina, Skeena, Carmen, Sylvia și Regina.
Potrivit acestuia, în Statele Unite sunt cultivate deja soiuri care produc cireșe cu diametrul de aproape 38 mm, direcție spre care se îndreaptă și cererea de pe piața europeană.
De asemenea, foarte importantă este și prezentarea fructelor în magazine, unde ambalajele trebuie să atragă cumpărătorul fascinat mai mult de imagine în zilele noastre decât de gust.
Acum, pomicultorii din județ vând cireșele lanțurilor mari de magazine cu 8 lei/kg, în timp ce la raft acestea ajung să coste până la 20 de lei/kg în urma aplicării adaosurilor comerciale.
Nu te stresa domnule profesor, în maxim doi ani vom păpa cireșe de calibru 76,2 mm gratuit de la tovarăsul Putin