Lista miniștrilor propuși și programul de guvernare al Executivului condus de premierul desemnat Luca Niculescu au fost depuse joi seară la Parlament. Pe listă nu apare niciun ministru din județ.
Conducerea celor două Camere a fost convocată pentru stabilirea calendarului audierilor din comisiile de specialitate și a votului de învestire. Audierile miniștrilor propuși sunt programate luni, între orele 12:00 și 20:00, și marți, între orele 9:00 și 12:00.
Votul de învestire în plenul reunit al Parlamentului ar urma să aibă loc marți după-amiază, începând cu ora 14:00.
Documentul de guvernare, care cuprinde aproximativ 120 de pagini, stabilește obiective pentru următorii ani în domenii precum finanțele publice, economia, energia, sănătatea, educația, infrastructura, administrația și apărarea.
Prioritățile anunțate de premierul desemnat
Luca Niculescu a declarat, într-un mesaj publicat pe Facebook după depunerea documentelor, că noul Executiv va reuni reprezentanți ai PSD și specialiști fără apartenență politică.
Premierul desemnat a explicat că formula propusă urmărește să răspundă crizei politice și problemelor economice și sociale care necesită soluții rapide. Totodată, acesta le-a mulțumit reprezentanților PSD pentru participarea la guvernare, precum și parlamentarilor din PNL, UDMR și grupul minorităților naționale care și-au anunțat susținerea.
Printre urgențele indicate de Niculescu se numără rectificarea bugetară, adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului, sprijinirea persoanelor vulnerabile în sezonul rece, relansarea economiei și consolidarea securității naționale.
PSD primește 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale
Potrivit listei depuse la Parlament, PSD va avea 11 dintre cele 17 portofolii din cabinetul propus de Luca Niculescu. Printre nominalizările partidului se află Marian Neacșu, propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Florin Barbu la Agricultură, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Manole la Muncă și Daniel Zamfir la Economie.
Lista PSD îi mai cuprinde pe Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Stoica la Dezvoltare, Ștefan Ovidiu Popa la Transporturi, Natalia Intotero la Mediu, Mihai Ghigiu la Investiții și Proiecte Europene și Ștefan Radu Oprea la Apărare. Sorin Ionescu este propus pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar.
Executivul ar urma să includă și șase specialiști fără apartenență politică, potrivit prezentării din document: Alexandru Nazare la Finanțe, Dan Neculăescu la Externe, Sorin Costreie la Educație, Bogdan Dumitru la Comunicații și Inteligență Artificială, Ioana Ciocan la Cultură și Dumitru Chisăliță la Energie.
Bugetul, taxele și pensiile
În domeniul finanțelor publice, programul prevede adoptarea rectificării bugetare până la 30 noiembrie și elaborarea unui buget pentru 2026 care să mențină deficitul la cel mult 5,2% din PIB.
O altă măsură anunțată este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027. Documentul menționează și indexarea prudentă a pensiilor din 2027, în limitele stabilite de strategia de reducere a deficitului bugetar.
Reforma impozitării proprietăților ar urma să se realizeze gradual, prin trecerea către evaluarea bazată pe valoarea de piață, până la finalizarea procesului de consolidare.
Pentru mediul de afaceri, Executivul propune un pachet legislativ care să reducă sarcinile administrative cu cel puțin 25% și termenele de autorizare cu minimum 30%, raportat la nivelul măsurat la începutul mandatului.
Programul prevede, de asemenea, menținerea programului Rabla până în 2030, exclusiv pentru autovehiculele produse în Uniunea Europeană. Guvernul își asumă că nu va vinde active profitabile ale statului, dar lasă deschisă posibilitatea listării unor participații minoritare.
Agricultură și energie: măsuri pentru reducerea riscurilor și a importurilor
În agricultură, autoritățile intenționează să operaționalizeze, din primăvara anului 2027, un mecanism de gestionare a riscului de secetă, elaborat de Ministerul Agriculturii împreună cu Banca Mondială.
Potrivit planului, fermierii înregistrați la APIA ar urma să beneficieze de o poliță minimă pe hectar, finanțată prin reținerea a 3% din plățile directe. Totodată, este propusă o nouă lege a arendei, bazată pe echilibrarea drepturilor arendașilor și arendatorilor și pe utilizarea contractelor multianuale.
În sectorul energetic, obiectivul este adăugarea a peste 5.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul anului 2027. Programul include și valorificarea gazelor din Marea Neagră, cu o producție estimată la aproximativ opt miliarde de metri cubi anual. Prin aceste investiții, Guvernul urmărește reducerea dependenței României de importurile de electricitate până la finalul anului 2028.
Sănătate: spitale noi și centre pentru marii arși
Programul de guvernare prevede finalizarea investițiilor în spitale și clădiri medicale noi finanțate prin Programul Sănătate. Printre proiectele menționate se numără spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova.
Executivul mai propune investiții în unități medicale finanțate din împrumuturi externe, alte surse sau prin parteneriate public-private. În colaborare cu Banca Mondială, autoritățile urmăresc punerea în funcțiune a centrelor pentru marii arși de la Timișoara, Târgu Mureș și București, acesta din urmă fiind destinat copiilor. De asemenea, este prevăzută demararea unui nou proiect pentru construirea unui centru destinat adulților cu arsuri grave în Capitală.
Salariul minim și salarizarea din sectorul public
În domeniul muncii și protecției sociale, programul propune un mecanism legal de actualizare a salariului minim la fiecare 12 luni, pe baza indicatorilor economici și a consultărilor dintre autorități, angajatori și sindicate. Măsura ar urma să asigure un calendar predictibil, în conformitate cu directiva europeană relevantă. Totodată, Guvernul își propune să adopte o nouă lege a salarizării în cursul anului viitor.
Infrastructură: autostrăzi, căi ferate și reorganizarea sectorului aeronautic
În transporturi, Executivul își propune să dea în exploatare aproximativ 185 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2026. Printre tronsoanele menționate se află secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați.
Până în 2028, prin continuarea lucrărilor pe autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, rețeaua de drumuri de mare viteză ar urma să depășească 2.000 de kilometri. Programul prevede și demararea proiectelor de drum expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.
În ceea ce privește transportul feroviar, Guvernul vizează reabilitarea a 500 de kilometri de cale ferată, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de peste 100 km/h pe sectoarele respective. Gara de Nord din București ar urma să fie transformată într-un nod intermodal modern, printr-un proiect realizat în colaborare cu municipalitatea și cu participarea investițiilor private.
Pentru TAROM, programul prevede organizarea, în 2027, a unei proceduri transparente de atragere a unui investitor strategic, care ar putea prelua o participație de 20–49% sau chiar una majoritară. Documentul menționează menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.
Totodată, TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova ar urma să fie reunite într-un Grup Aeronautic Național, după un model similar celui aplicat în cazul ROMARM.
Administrație publică și digitalizare
Reforma administrației locale include posibilitatea comasării voluntare a 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Localitățile care aleg această variantă ar urma să primească, pentru o perioadă determinată, stimulente pentru investiții și garanții privind menținerea punctelor locale de servicii.
În paralel, Guvernul propune reguli unitare pentru selectarea, testarea, achiziția și utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Programul include și extinderea serviciilor publice digitale. Permisul de conducere și alte documente ar urma să fie disponibile în format electronic, iar procedurile pentru acte de stare civilă, pașapoarte, evidența populației, înmatriculări și cazier ar trebui simplificate.
Obiectivul declarat este reducerea numărului de drumuri și documente necesare prin aplicarea principiului „o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital”. Pentru persoanele care nu utilizează serviciile online, ghișeele fizice ar urma să rămână disponibile.
Executivul mai urmărește contribuția României la lansarea portofelului european pentru identitate digitală și emiterea cărților electronice de identitate pentru românii din străinătate, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Educație și cercetare: obiective până în 2030
În educație, programul prevede generalizarea programului ”Masă sănătoasă” în anul școlar 2029–2030 și adoptarea unui cadru legal pentru programul „Școală după școală”, cu activități între orele 8:00 și 17:00.
Măsurile urmăresc reducerea abandonului școlar și sprijinirea părinților care lucrează, în special a mamelor.
Guvernul propune ca, până în 2030, educația să beneficieze de o alocare echivalentă cu 15% din bugetul de stat. Pentru cercetare, obiectivul este atingerea unui nivel de finanțare de 1% din PIB în același an.
Mediu: reorganizarea Romsilva și controlul exploatării lemnului
În domeniul mediului, programul prevede reorganizarea Romsilva în 2027, pe baza principiilor guvernanței corporative.
De asemenea, sistemul SUMAL 3.0, destinat urmăririi și verificării trasabilității lemnului, ar urma să devină operațional până la sfârșitul anului în curs.
Justiție și apărare
Pentru sistemul judiciar, Guvernul propune o colaborare mai strânsă cu instituțiile din domeniu, între care Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Inspecția Judiciară, în vederea îmbunătățirii legislației și a eficientizării activității instanțelor.
Programul include accelerarea construirii unor noi penitenciare și pregătirea începerii lucrărilor la Cartierul Justiției în 2030.
În ceea ce privește apărarea, este menținut angajamentul ca investițiile și cheltuielile din acest domeniu să ajungă la 5% din PIB până în 2035. Din această sumă, 3,5% ar urma să fie alocate cheltuielilor de bază, iar 1,5% cheltuielilor conexe și investițiilor cu impact mai larg.
La Afaceri Interne, Executivul intenționează să creeze o structură centrală de comunicare strategică pentru combaterea ingerințelor informaționale externe. Aceasta ar urma să includă un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, fără atribuții de moderare a conținutului, precum și un mecanism de cooperare între instituții pentru gestionarea amenințărilor hibride.
Politica externă: NATO, Uniunea Europeană și Republica Moldova
Programul reafirmă orientarea pro-NATO și pro-Uniunea Europeană a politicii externe a României și acordă o atenție specială Republicii Moldova.
Pentru primul semestru al anului 2027, Guvernul propune elaborarea, împreună cu autoritățile de la Chișinău, a unui portofoliu comun de proiecte în domenii precum energia, transporturile, digitalizarea, administrația, educația și dezvoltarea locală.
România ar urma, de asemenea, să mobilizeze experți pentru sprijinirea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru consolidarea administrației publice de peste Prut.
Investiții în patrimoniul cultural
În domeniul culturii, programul prevede identificarea, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, a unor obiective aflate în pericol imediat și începerea intervențiilor de conservare și restaurare în 2027.
Adoptarea programului de guvernare și depunerea listei de miniștri reprezintă etape premergătoare votului de învestire. Planurile prezentate urmează să fie susținute în Parlament, iar punerea lor în aplicare va depinde de învestirea Executivului și de adoptarea măsurilor legislative și bugetare necesare.
Neacsu nu este penal??? Grindeanu zice ca fara penali in functii publuce.
Daca tot a candidat independent, Nicusor Dan si-a tras si partid acum, PSD-ul. Guvernul asta e o improvizatie pe 6 luni si va fi votat de frica. Frica de puscarie si frica de anticipate guverneaza Romania. In afara de Dumitru Chisalita de la Energie, pe care il cunosc personal si e un expert in domeniu, guvernul asta nu are nici un profesionist adevarat. E o adunatura ad-hoc de indivizi, unii chiar cu antecedente penale ( Marian Neacsu de la Interne) care vor executa ce li se dicteaza de sistem si vor semna tot ce li se baga sub nas. E si un lucru bun in raul asta, in 2 ani avem mari sanse sa scapam de tot de PSD.
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
(Mihai Eminescu- din „Timpul”, VII, Nr. 270, 9 decembrie, 1882).
Ca lanoi, la nimeni. Guvernele anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită.
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertismentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
Măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
De aceea, după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta de deficit asumată de Guvernul României.
Numai că, în loc să pună umărul la redresarea situației dificile, liderul PSD Sorin Grindeanu, împreunã cu cuplul de la Craiova au decis să iasă de la guvernare și să depună o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, declanșând o crizã politicã prelungitã.
Ba mai mult moțiunea de cenzură a PSD în cârdãşie cu AUR a fost premeditată, dupã cum urmeazã:
-20 aprilie: PSD a decis retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan;
-22 aprilie: PSD își retrage toți miniștrii din Guvernul Bolojan;
-27 aprilie: Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au ieșit împreună în fața presei pentru a anunța moțiunea de cenzură comună PSD-AUR împotriva guvernului Ilie Bolojan;
-5 mai: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan trece cu 281 de voturi. Pragul minim pentru promulgare fiind de 233.
-5 iunie: La o lună după moțiune, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe consilierul prezidențial Eugen Tomac pentru a forma un cabinet tehnic.
-14 iunie: În dimineața zilei de duminică, Nicușor Dan iese la declarații împreună cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Tomac se retrage, iar prim-vicepreședintele PNL Veștea devine noul premier desemnat de președinte. Nicușor Dan nu a anunțat anterior conducerea PNL de propunerea lui Veștea.
-22 iunie: Guvernul Veștea a picat la votul din Parlament, în ciuda vizitei lui Adrian Veștea la sediul AUR pentru susținere. Simion își scoate parlamentarii din plen, iar cabinetul Veștea obține doar 189 de voturi. Pentru a fi învestit, era nevoie de susținerea a 233 de parlamentari.
Referitor la sciziunea din PNL aceasta a pornit de la ticăloșia președintelui Nicușor Dan prin desemnarea lui Adrian Veștea drept candidat de premier pe furiș , fără consultarea conducerii partidului.
Aceasta a determinat convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026, unde a fost stabilită excludrerea din partid a celor care au votat alături de PSD pentru guvernul Veștea.
Puciștii din PNL au cerut Tribunalului Bucureşti suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026.
Culmea e că instanța a hotărât suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL, după ce acesta a avut loc. Cu atât mai mult cu cât în cazul justiției, hotărârile judecătorești de regulă produc efecte pentru viitor.
Ce a urmat se știe. Interimatul guvernului Bolojan s-a prelungit până după vacanta parlamentară. Abia pe 20 septembrie presedintele Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare pentru functia de premier a lui Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului pe 30 septembrie 2026. În cadrul ședinței comune a celor două Camere, cabinetul Mureșan a primit 182 de voturi favorabile și 15 împotrivă, fiind insuficient pentru pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, dintre care 197 și-au exprimat votul.
Si iată că am ajuns din lac în puț, prin desemnarea lui Luca Niculescu, pentru a alcãtui un guvern hibrid dominat de PSD, la care se adaugă și câțiva independenți. Multi dintre PSD-istii propusi pentru portofoliile cele mai importante sunt nume controversate de la care nu există prea multe asteptări.
De aceea, cel mai important punct din programul de guvernare este reforma administrației centrale și locale, menită să scoată România din criza economică în care se află. Intre aceste mãsuri se numără reorganizarea administrativ-teritorială, având în vedere că anul 2027 este un an preelectoral în care trebuie pregătite structurile administrative pentru alegerile locale și parlamentare din 2028.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Un avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite în perioada de tranziție. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască din punct de vedere administrativ, ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. In prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. De aceea, trebuie să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu personalitate juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin ministere la București.
Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută :
Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
O altă aberaţie este creşterea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT) după revoluţie. Astfel, înainte de 1989 în România erau 2705 comune, 236 oraşe- dintre care 56 municipii şi 40 judeţe + municipiul Bucureşti, cu 6 sectoare şi sectorul agricol Ilfov. In prezent România are 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de județe și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime își pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe baze sustenabile.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din cele 8 unități administrativ-teritoriale (Judete) rezultate prin comasare pe structura celor 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație, apărare si ordine publică.