(VIDEO) Sute de oameni de la fabricile din Bistrița și Prundu Bârgăului au protestat în curtea RAAL din Bistrița, companie care urmează să disponibilizeze colectiv, în perioada următoare, 250 de angajați. Muncitorii și-au strigat nemulțumirea că nu mai fost plătiți de luni întregi și au cerut conducerii să le dea banii.
”Avem facturi de plătit!”, ”Nu mai putem! Suntem disperați!”, au spus angajații RAAL.
Muncitori de la fabricile din Bistrița și Prundu Bârgăului s-au adunat în curtea societății pentru a cere explicații și, mai ales, banii pentru munca deja prestată. De patru luni, spun oamenii, nu și-au încasat integral salariile, iar de promisiuni s-au săturat.
În fața lor au venit directorul general al companiei, Paul Ilieș, și unul dintre acționari, Mircea David. Discuția a fost tensionată. Angajații au cerut răspunsuri concrete, au întrebat când își vor primi restanțele salariale și ce se va întâmpla cu locurile lor de muncă. Dincolo de cifre și explicații despre situația economică a societății, oamenii au vorbit despre rate, facturi, copii, mâncare și imposibilitatea de a mai ajunge la serviciu fără bani de transport.
”Muncim, muncim și tot muncim pe datorie”
Pentru unii dintre angajați, situația a devenit imposibil de suportat. Un muncitor le-a reproșat reprezentanților conducerii că, după patru luni de așteptare, în conturi au intrat doar 380 de lei. ”De ce ne luați din salariu? Nu mai muncim până când nu ni se virează în cont întreaga restanță de 8.000 de lei”, a spus unul dintre muncitori.
Unii au ajuns în situația de a nu mai avea bani nici pentru transportul până la fabrică. ”Ei ne cheamă la lucru, dar trebuie să venim cu bani de acasă. Cum să mai facem asta?”. ”Avem familii, copii și trebuie să ne împrumutăm dintr-o parte în alta”, a spus altcineva.
Alții au spus că au ajuns să nu mai poată cumpăra nici măcar pâine pe datorie, pentru că magazinele nu mai acceptă să le ofere produse până la următorul salariu când află că lucrează la RAAL.
”Ni s-a spus că fabrica își va reveni, dar nu și-a mai revenit. Ne-au făcut promisiuni că ne vor da banii, însă banii nu au mai venit. Sunt doar promisiuni, dar nu mai avem nicio încredere în promisiunile pe care le fac cei din conducere”.
În timpul discuțiilor, oamenii au cerut conducerii să le spună deschis dacă fabrica mai poate funcționa și dacă există bani pentru plata salariilor. Unii au susținut că ar prefera să fie anunțați că activitatea se oprește temporar decât să continue să muncească fără să știe dacă vor fi plătiți. ”Trebuia să ne spuneți: «Nu am bani să vă plătesc, așa că nu vă mai chem la lucru»”, a fost reproșul unuia dintre angajați.
Întrebat ce le poate transmite angajaților, directorul general Paul Ilieș a declarat că societatea încearcă să găsească resurse financiare pentru plata drepturilor salariale, însă a subliniat că producția este principala sursă de venit a companiei.
”Încercăm să adunăm bani pentru a le plăti salariile și celelalte drepturi. Trebuie să facem producție. Cea mai importantă sursă de venituri este producția realizată”, a explicat Paul Ilieș.
Întrebat dacă restanțele salariale vor fi achitate integral, directorul general a răspuns că plata se va face ”în măsura posibilităților”, după care a dat asigurări că toate drepturile vor fi plătite. Răspunsurile nu i-au liniștit însă pe angajați, care au insistat să afle când vor primi banii și dacă vor fi obligați să mai lucreze în continuare fără să fie remunerați.
În paralel, perspectiva disponibilizărilor a amplificat teama oamenilor. Unii dintre cei prezenți au spus că se tem că vor fi printre cei care își vor pierde locul de muncă, mai ales dacă sunt aproape de pensionare.
”Am 60 de ani. Cine mă mai angajează? Mai am un an până la pensionare. M-am dus să-mi caut de lucru, dar mi-au spus că sunt prea bătrân”, a povestit un angajat. Un alt muncitor a vorbit despre cei 40 de ani de vechime în muncă și despre sentimentul că toți acești ani riscă să se încheie într-un mod umilitor. ”Am muncit 40 de ani, iar acum ajung să își bată joc de mine, ca de ultimul om”.
250 de angajați, vizați de concedieri colective
Dincolo de protestul generat de restanțele salariale, angajații RAAL se confruntă cu perspectiva unei restructurări ample. Compania intenționează să disponibilizeze 250 de persoane din totalul de 903 salariați, pe fondul crizei economice și al reducerii substanțiale a producției. Potrivit notificării transmise Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), restructurarea vizează trei categorii de personal: 180 de muncitori; 40 de angajați din categoria personalului indirect și 30 de salariați TESA. Primele concedieri sunt preconizate pentru data de 15 noiembrie 2026.
Anunțul disponibilizărilor a stârnit și mai multă neliniște în rândul angajaților, care se întreabă ce se va întâmpla cu cei care vor rămâne fără loc de muncă, dar și dacă societatea va reuși să-și continue activitatea cu personalul rămas.
”Dacă 250 de oameni pleacă în șomaj, ce se întâmplă cu ceilalți care rămân angajați?”, a întrebat unul dintre protestatari.
Pentru mulți dintre muncitori, pierderea locului de muncă ar putea însemna o problemă greu de rezolvat, mai ales pentru cei cu vârste apropiate de pensionare sau cu zeci de ani petrecuți în fabrică.
Mircea David: Soluția ar fi venirea unui investitor, din ianuarie
Unul dintre cele mai tensionate momente ale întâlnirii a fost discuția cu Mircea David, unul dintre acționarii RAAL. În fața angajaților, acesta a încercat să explice ce perspectivă vede pentru viitorul societății.
David a precizat că nu este cel care conduce activitatea fabricii, această responsabilitate revenindu-i directorului general Paul Ilieș, însă a prezentat ceea ce consideră a fi singura variantă realistă pentru redresarea companiei: atragerea unui investitor.
”Singura soluție pe care o văd pentru viitor, nu pentru astăzi, este să vină un investitor care dorește să investească bani în fabrică”, le-a transmis acesta angajaților.
Potrivit lui Mircea David, au existat discuții cu un potențial investitor, iar acesta ar putea veni cu bani începând din luna ianuarie. Investiția ar urma să asigure capitalul necesar pentru achiziția de materie primă, plata salariilor și reluarea activității.
Acționarul a explicat că societatea se află în procedură de concordat preventiv, iar această situație influențează posibilitățile de redresare. Până la eventuala venire a investitorului, Mircea David a spus că, în opinia sa, singura soluție realistă pentru angajați ar fi șomajul. ”Până atunci, după părerea mea, chiar dacă alții pot avea o altă opinie, singura soluție realistă pentru dumneavoastră este șomajul. Nu există alte variante”, a afirmat acesta.
Declarația a provocat reacții puternice. Oamenii au întrebat din ce vor trăi până în ianuarie și de ce ar trebui să suporte ei consecințele unei crize pe care spun că nu au provocat-o.
”Fabrica aceasta a fost un imperiu!”
Un angajat care a vorbit despre anii petrecuți în fabrică și despre prăbușirea unei companii de care mulți muncitori erau mândri.
”Fabrica aceasta a fost un imperiu! Un imperiu a fost! A căzut în doar câteva zile!”, a spus acesta, reproșând conducerii că angajații nu au fost informați la timp despre gravitatea situației. ”Eram mândru că lucrez la RAAL! Așa era!”, a spus altul.
În fața conducerii, angajații au cerut transparență, explicații și, înainte de orice altceva, plata banilor pentru munca prestată. Unii au solicitat chiar valorificarea resurselor companiei pentru a putea fi achitate datoriile salariale.
Adaugă comentariu