Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud întrunită în şedinţă în data de 9 ianuarie 2024, a stabilit că, începând cu data de 10 ianuarie 2024, se judecă doar cauzele prevăzute de lege ca fiind urgente şi cele apreciate ca atare de completul de judecată.
- Secţia I civilă: cauzele considerate de lege urgente, dosarele mai vechi de 10 ani, precum şi cauzele apreciate de fiecare complet de judecată ca fiind urgente raportat la motivele invocate;
- Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: cauzele considerate de lege urgente (de ex. contestaţiile la executare – cale de atac, contestaţiile întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 77/2014 – cale de atac, cererile în anulare – ordonanţă de plată, căile extraordinare de atac, procedurile urgente vizate de Legea nr. 85/2014, respectiv de Legea nr. 85/2006, suspendare executare act administrativ şi act administrativ-fiscal, întemeiată pe prevederile art. 14 şi 15 alin. 1 teza finală din Legea nr. 554/2004, acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 24-25 din Legea nr. 554/2004, litigii privind achiziţiile publice – Legea nr. 101/2016, ordonanţă preşedinţială – fond şi apel, asigurare dovezi, măsuri asigurătorii, suspendare provizorie a executării hotărârii judecătoreşti, incidente procedurale sau cereri în cauzele urgente, contestaţia privind tergiversarea procesului, plângeri contravenţionale – cale de atac), precum şi cauzele apreciate de fiecare complet de judecată ca fiind urgente raportat la motivele invocate;
- Secţia penală: cauze în care există măsuri preventive, măsurii asiguratorii, de siguranţă, cauze cu persoane aflate în stare de detenţie, cauze date în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, precum şi cauze apreciate de către completul de judecată ca fiind necesar a fi instrumentate.
Lista cauzelor ce se vor judeca pe perioada protestului va fi postată pe portalul Tribunalului Bistriţa-Năsăud cu cel puţin 1 zi înainte de termenul de judecată fixat.
Reamintim că Guvernul a propus prin ultima ordonanță de urgență, să dea sumele restante judecătorilor și procurorilor, 1,7 miliarde de lei, în titluri de stat, eșalonat, acesta fiind principalul motiv de nemulțumire, potențat de faptul că, în calculul sumelor restante, nu vor intra dobânzile în situația în care sumele au rezultat din diverse acte administrative.
Practica obișnuită este ca magistrații să deschidă procese pentru a obține diverse majorări de salarii (sau pensii), instanțele să le dea câștig de cauză, pentru ca, în final, prin decizii ale Parchetului General, Curților de Apel, Înaltei Curți sau CSM, adică prin acte administrative, dreptul obținut de câțiva să se extindă la toți procurorii și judecătorii.
Alt motiv de nemulțumire este acela că ordonanța prevede că pensiile speciale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate nu se vor indexa cu rata inflației în 2024.
În România, un magistrat se poate pensiona după 25 de ani de activitate în magistratură, potrivit noii legi, ceea ce înseamnă în jurul vârstei de 45 de ani, o anomalie chiar și raportat la Uniunea Europeană.
În UE există o singură țară cu o situație cumva similară – Letonia – potrivit Comisiei Europene. Acolo, magistrații se pot pensiona de la 50 de ani. În Portugalia, magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură. În Germania, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, iar în Austria 63 de ani și jumătate. În Franța, vârsta de pensionare este 62 de ani, iar în Bulgaria este cea standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.
Acesta categorie de functionari nu au nici un pic de rusine fata de noi muritori de rand ,acesti nababi care sant principali vinovati pentru toate potlogarile facute in acesta tara, cineva nustiu cine, ar trebui sa ai aduca cu piciorele pe pamant, la ora actuala sant extraterestri
Hai cu prescrierea …. munca nu e pentru magistrați.
Inchideti satra si mergeti acasa ca oricum luati salar degeaba. Justitia din tara asta este pentru unii muma si pentru altii ciuma, nu este pe dreptate si adevar. Totul se judeca dupa interese. Daca era independenta altfel arata si tara. Pensii speciale de parca au sapat in munte cu sapa.
Secţia I civilă: cauzele considerate de lege urgente, dosarele mai vechi de 10 ani!!!!!!-))))
Cred ca aceasta urgenta spune tot despre justitia romana!!!
Suntem un popor invins.
Cum spuneau romanii-VAE VICTIS!!!
Polarizarea societatii va continua…nu am idee pana cand, dar drumul este gresit si noi mergem pe el.
Politicienii fura tot iar justitia bine unsa cu salarii si pensii -ii apara.
@Cetatean
De aceea e interesant să ieșim la vot în număr cât mai mare și să-i pedepsim pe aceste elemente fiindcă nu sunt altceva decât o adunătură de grup infracțional bine organizat și nu e normal să fie așa.
Alți cetățeni ai 🇪🇺 au ieșit în număr mare la vot și au schimbat ceea ce considerau că nu era beneficios/sănătos pentru ei toți…noi de ce am avea rețineri!!!
Așa de simplu e.
De ce trebuie să fi călcat tu una după alta pe „tyúkszem” ??… să fie ei care se duc puțin la NAIBA.
@iesim la vot
Ai un deget mare în jos de la mine…e mare cât tu de mare și nu mă lasă să-ți ofer mai multe… fiindcă ți le dădeam
așa, fiindcă eu vreau și pot bineînțeles.
Splendidule fiindcă ești un splendid.
Iesim la vot…asta e alta problema pentru multi care habar nu au pe ce lume traiesc!
Imi pare rau ptr tine ….!
Aceste marionete din justitie vor drepturile salariale castigate in urma unor hotarari judecatoresti date tot de ei!
ASTIA SI AU PRIVATIZAT JUSTITIA!
ALOOO!ALOOO!!! AIA SUNT BANII TUTUROR!
cu sau fara justitie tot o tara de infractori ramanem!
Bun…hai ca vad ca nu se citeste doar se speculeaza.
Deci, sa zicem ca esti un angajat intr-o fabrica . La inceput semnez un contract unde angajatorul, prin contract sa ne intelegem, se obliga sa iti ofere salariul de x ron , pana aici intelegem toti da ?
Dupa 3 4 ani, observi ca defapt angajatorul iti da mai putin decat in contract. In conditia asta ce faci ? Iei masuri legale nu ?
No la ei angaatorul este statul romana, si de pe urma promisiunilor si deciziilor luate idiot nu isi plateau angajatii cu salariul promis prin contract . In aceasi situatie sunt si celelalte grupa de bugetari cum ar fi : CAS, Grefieri, politisti etc.
In final, why are you boo-ing me, i’m right
@ ptr facenpalma …. Stii cine da legile in Romania? Care putere din stat face asta?
Din nou vin cu exempu : esti muncitor in Leoni da ? Bun , tu stii sa faci treaba X foarte bine, pentru asta ai facut scoala /cursuri de profesionalism etc .
Intr-o zi, vine superiorul tau, seful Leoni si iti spune ca lucrul X care il cunosti bine, se transforma in X.0321 , ceea ce tie nu ti se pare corect deloc si chiar imoral, dar seful Leoni iti spune, treaba ta este sa imi faci piesa nu sa imi judeci deciziile…. Si tu nu ai de ales decalt sa aplici ce iti ordona cel de sus.
Si eu sunt in privat si de multe ori am impresia ca cei de la conducere iau decizii pripite si idioate, dar nu pot sa fac nimic decat ceea imi este atribut si atat.
Cam asa e si la ei … in mare parte
În egală măsură (sau chiar mai mult…) sunt vinovați pentru situația actuală , cei care au făcut legile(politicienii).
Fiind an electoral avem ocazia să facem în așa fel încât să nu mai ajungă în parlament chiar oricine.
In sfarsit cineva care cunoaste chestiile elementare .
Pentru cei care scrieti sant in loc de sunt, an in loc de in ….. sunt 3 mari puteri in stat . Sa vedem daca le ghiciti
Să-i mulțumim turnătorului Petrov și sinistrului Valeriu Soica, ei au dat salarii imense și pensii speciale magistraților. Cât despre anul electoral, noi votăm pe cine vrem iar „sistemul” care numără voturile pune pe cine trebuie.
Primii care au primit pensii de serviciu au fost magistrații, printr-un proiect de lege al Guvernului condus de Victor Ciorbea (PNŢCD), când ministru al Justiției era Valeriu Stoica (PNL), adoptat de Parlament în 1997. De altfel, magistrații sunt singurii la care există și recomandări internaționale de asigurarea unei pensii apropiate de valoarea salariului, date fiind numeroasele restricții din timpul activității. Nu mai sunt date nici despre modul cum s-a votat, nici înregistrarea stenogramei.
Apoi, au venit pensiile speciale pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Un proiect trimis de Guvernul Năstase (2004) a fost modificat de Parlament, la Comisia de Muncă din Senat, unde structura condusă de Aristide Roibu (PSD) a decis în unanimitate instituirea pensiilor de serviciu. Votul din Camera Deputaților, în acest caz decizional, în unanimitate. Camera Deputaților era condusă la acea vreme de Valer Dorneanu.
Valer Dorneanu, alături de Acsinte Gaspar și Doru Ioan Tărăcilă (toți PSD) au fost cei care au inițiat proiectul de lege prin care a fost dată pensie specială pentru magistrații CCR. Propunerea a fost votată de toate partidele parlamentare. Ca paradox, exact în 2004, Gaspar va pleca judecător la CCR. Valer Dorneanu va merge pe aceeași cale, 9 ani mai târziu.
Pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari au apărut după o inițiativă depusă în anul 2000 de aleși din patru partide: Andrei Gherasim (PNȚCD), Acsinte Gaspar (PDSR), Andrei Chiliman (PNL) și Vasile Miclăuș (PUNR). În decembrie 2005, într-o ședință de plen reunit condusă de Nicolae Văcăroiu, aleșii votau în unanimitate pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari.
Categoria personalului aeronautic navigant profesionist din aviația civilă a ajuns să aibă pensie de serviciu în urma unui proiect inițiat de aleși preponderent din PSD (printre care și Victor Ponta), dar cosemnată și de reprezentanți ai PNL (Bogdan Olteanu), PRM (Lia Olguța Vasilescu) și PD (Anca Boagiu), în 2006. Forma finală a acestei legi a fost votată în 2007. 219 voturi erau „pentru”, unul „contra” și două abțineri, fiind susținută umăr la umăr de PSD, PNL, PRM, PDL, UDMR, PC și Grupul minorităților.
Pensiile pentru conducerea Curții de Conturi au fost introduse în 2008, printr-un proiect depus de patru aleși ai PD. Însă inițiativa a fost votată final în Senat, în septembrie 2008, când 112 din 112 senatori prezenți au fost de acord cu instituirea acestor venituri (din toate partidele – PSD, PD, PNL, UDMR și PRM). Ulterior, PSD a mai amendat legea, ultima dată în 2017, când a trecut modificare susținută de social-democrați și ALDE, fiind permisă pensia specială și pentru cei cu jumătate de mandat.
Actuala formă a pensiilor speciale pentru corpul diplomatic și consular al României are la bază un proiect depus de șapte aleși PSD (printre care nume cunoscute ca Florin Iordache, Marian Neacșu sau Adrian Solomon), în 2015. Însă la votul final din Camera Deputaților, 277 de voturi au fost „pentru”, 2 „contra” (unul dintre ei fiind liberalul Cezar Preda) și 15 abțineri. Așadar, solidaritate între partide, pentru un proiect trecut prin ambele foruri în doar trei luni.
Nu în ultimul rând, Guvernul Ponta a fost cel care a introdus în 2015 pensiile de serviciu pentru personalul militar, fiind permisă retragerea din activitate de la 45 de ani. Deși opoziția, reprezentată la acea vreme de PNL, l-a criticat pe Ponta, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, forul decizional, cu 289 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” (Remus Cernea) și 13 abțineri (majoritatea de la PNL).
Bine documentat comentariul tău, don IQ. Dedicat celor slabi de memorie.
Te asigur că nu ți-am greșit numele, doar te gratulam cu includerea IQ-ul, ce cred ca ți-este peste medie.
Bravo donQ, așa se explică.
O boală adânc penetrată dar nu imposibil de redresat.