După dezbaterile privind reducerea cheltuielilor publice revine în atenție tema privind reorganizarea administrativă a României.La Senat a fost înregistrată pentru dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Administrativ care vizează comasarea județelor.
Propunerea lui Vlad Benga, deputat USR, a fost înregistrată în 1 noiembrie 2023 și vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
Inițiatorii au pornit de la ideea că, în România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populaţie extrem de redusă, unele sub o sută de locuitori conform datelor relevate de Recensământul populaţiei din 2022. Alte comune înregistrează câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului şi cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susţinerea unui aparat administrativ propriu.
Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori şi într-un oraş la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităţilor de dezvoltare şi distribuire a resurselor.
În județul Bistrița-Năsăud peste 5000 de locuitori au comunele Dumitra, Feldru, Josenii Bârgăului, Lechința, Maieru, Nimigea, Prundu Bârgăului, Rodna, Telciu și Tiha Bârgăului, în timp ce Bistrița Bârgăului, Căianu Mic, Livezile, Rebrișoara, Șieu Măgheruș și Teaca se apropie de 5000. Comune precum Miceștii de Câmpie, Silivași de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie, Ciceu Giurgești, Ciceu Mihăiești, Monor, Milaș sau Poiana Ilvei au în jur la o mie de locuitori.
Pentru deservirea populaţiei care locuieşte în subdiviziunile unităţilor administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reşedinţă, se propune înfiinţarea unor birouri administrativ-teritoriale care să aibă rolul de a deservi populaţia stabilită în aceste subdiviziuni, permiţând colectarea taxelor şi impozitelor la nivel local şi acţionând ca intermediar între populaţia deservită şi administraţia publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite şi transmiterea acestora spre competentă soluţionare autorităţilor şi instituţiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înfiinţate, precum şi eliberarea documentelor solicitate, conform atribuţiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înfiinţare.
Pentru reorganizarea judeţelor, proiectul propune împărţirea acestora în entităţi mai mari, grupate în funcţie de identităţi regionale istorice, fluxuri economice şi tendinţe migratorii ale populaţiei, conectivitate, precum şi prezenţa unor zone metropolitane dezvoltate.
Prin reorganizarea judeţelor rezultă 12 judeţe noi, entităţi teritoriale corespondente ca dimensiuni unor unităţi NUTS 2, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dezvoltarea accentuată a zonelor reorganizate şi o absorbţie superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale.
Judeţele rezultate, specificate în Anexa 2 la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, propusă prin prezentul proiect, sunt următoarele:
- Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
- Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Mureş;
- Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Hunedoara şi Sibiu;
- Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
- Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
- Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
- Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
- Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
- Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
- Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
- Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
- Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.
Hai să vorbim discuți reorganizarea administrativă nu are nici o șansă deoarece trebuie desfințate județele asta înseamnă modificarea constituție asta înseamnă referendum acest referendum nu va trece de voința oamenilor pentru că nimeni nu este așa tâmpit să voteze pentru a îi fi desfițat județul.
Citiți cu atenție Constituția. Nu trebuie niciun referendum. Prin lege organică se rezolvă modificarea și completarea Codului Administrativ. Nu va mai ieși nimeni în stradă după cum prevede „Coco” deoarece toți vom beneficia indirect de dezvoltarea țării și reducerea „câinilor în baie”. Alte țări din UE de mult au făcut asemenea reforme. E normal să avem și opoziție conservatoare deoarece și cel care a inventat roata în antichitate, comisia de omologare a invențiilor i-a respins-o motivând neutilitatea ei.
Mai discutam cand 1000 de oameni de la tara vor trebui sa mearga pana la Cluj pentru o adeverinta. Habar nu aveti ce inseamna reorganizarea asta.
Esti ungur? Facem pariu ca esti ungur si de asta nu iti convine tie? Organizarea teritoriala va fi foarte buna, pentru ungurii nu vor mai avea ce comenta. In Constitutia Romaniei nu sunt specificate judetele. Deci guvernul ar face bine sa faca aceasta organizare si o va face pana la urma cu sau fara vointa voasta, pentru ca asa trebuie pentru ca reduce costurile, a reduce coruptia, a reduce posturile redundante. Este un lucru foarte bun pentru Romania si asa ne vom moderniza si ne vom dezvolta mai rapid. Din cauza prostilor care nu inteleg de ce lucrurile merg atat de greu la noi in tara si prostilor care din sate merg la munca in strainatate, vom ramane din nou in urma, dar pana la urma tot se va face, pentru ca trebuie.
No stati linistiti ca am mai iesit in strada… Va trebuie fonduri mai multe ca sa puteti fura mai mult. Stati voi linistiti.
Parafrazând pe Tovarășul N. C. la Bistrița, martie 1989, cu faimoasele cuvinte, „România se va întoarce la capitalism doar atunci când va face plopul pere și răchita micșunele, dar nici măcar atunci” … și uite reversul. Așa se va întâmpla și cu reorganizarea. Hăul și Bârgăul va răsuna în hău, dar fără ecou.
OUG.57/2019,art 95,(4) Orice modificare a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale care priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege şi după consultarea obligatorie a cetăţenilor din unităţile administrativ- teritoriale respective prin referendum local, în condiţiile legii.
O greseala mare! Toti cei din satele cu putini locuitori merg la munca in strainatate pentru ca nu se pot face investitii din motive de organizare si nu numai. Apoi toti acesti tarani prosti, se plang de guvern ca din cauza guvernului ei n-au pita in casa si ca trebuie sa mearga la munca in strainatate. Reorganizarea teritoriala ar aduce investitii mult mai usor in Romania, dar din cauza prostiei, tot saraci vom ramane.
Legea 3/2000,Art.13.(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Carta europeană a autonomiei locale
Articolul 5 – Protecția limitelor teritoriale ale unităților
administrativ-teritoriale
Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil,
eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite.
Ce bine că mai sunt oameni care știu să caute și să citească o lege! Majoritatea se pricep și la economie și la medicină și la administrație locală, dar e exagerat de greu să caute și să citească o lege și mult mai greu să o și înțeleagă!
La fel cu toate ,,reformele” din ulrimi 30 de ani va fi o abureala.Se vor comasa localitati si se va mări prin lege personalul primariilor dupa nr de locuitori si sa nu lase functionarii fara serviciu.Ba mai mult vor creste cheltuielile cu naveta si cu chiriile.
necesar. demult.
De când își dorește odiosul Boc să se facă stăpân pe 4 județe !
Și dacă mă uit mai bine, astea sunt raioanele sovietice de pe vremea lui Dej.
Odios, neodios, dar de ani de zile este votat într-o veselie în Cluj-Napoca. De șpăgi sau corupție la acest domn nu s-a auzit. Nu are nicio legătura cu raioanele de tip sovietic. Dar, totuși la concurență vine și Bălăjan de la Oradea care dă lecții de manager în Ardealul de Nord-Vest.
Foarte bine, Boc va moderniza regiunea rapid si mult. Clujul este al doilea sau al treilea judet din Romania ca si venit pe cap locuitor. Deci, care e problema? Sau iti place sa mergi la munca in strainatate pentru a avea un salariu ca si in Cluj-Napoca?
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi bazate pe coruptie s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Numai că nu există vointa politică . In anul 2021 când presedintele Klaus Iohannis, a adus PSD la guvernare intr-o coalitie cu PNL ne promitea o stabilitate politică si o majoritate confortabilă de peste 65% capabilă să facă reformarea statului. Dimpotrivă, s-a dovedit o coalitie nefirească in care unul trage hăis si altul cea , iar căruţa numită România rămâne pe loc. După o interminabilă perioadă de gâlceavă politică guvernele coaltiei PSD-PNL au adus România intr-o situatie de deficit bugetar excesiv si nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc minimum 5000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe pe structura curtilor de apel; ( Vezi: https://ccir.ro/2023/04/18/apel-ccir-reorganizarea-administrativa-romaniei-ar-trebui-sa-devina-o-axa-prioritara-pentru-guvernanti/)
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, deputat USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Propunerea legislativă referitoare la modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, vizează reducerea cheltuielilor publice si crearea unui mediu de afaceri predictibil si sustenabil prin reducerea fiscalităţii.
In primul rând, Codul administrativ adoptat prin OUG nr. 57/2019 de Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă prevede că beneficiază de pensii speciale toţi primarii, toţi viceprimarii, şefii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au ocupat funcţii în administraţia locală începând cu 1992 şi până în prezent şi care au cel puţin un mandat complet în administraţia locală. Amânate timp de patru ani, pensiile speciale ale aleşilor locali ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. De aceea, coalitia de guvernare PSD-PNL care se pronuntă pentru eliminarea pensiilor speciale ar trebui sa lase ipocrizia si duplicitatea de-o parte si sa procedeze la abrogarea articolului de lege referitor la pensiile speciale ale aleşilor locali în parlament înainte de 1 ianuarie, 2024.
In al doilea rând, referitor la reforma administrativ-teritoriala propusă in proiectul de lege, judetul Bistriţa-Năsăud ar urma să facă parte din regiunea Transilvania Nord Vest, alături de judetele Cluj, Mureş si Sălaj, ceea ce este un avantaj , având in vedere lagăturile traditionale ale Bistriţei cu orasele Cluj si Târgu-Mures.
Judetul BN fiind un judet rosu merita desfintat .
Cand se va transforma in unul VERDE il aducem inapoi de sine statator sau il bagam in regiunea Mures Autonoma Maghiara. NO !
Pe lângă frustrările că ti a luat Ciobănică partidul acum esti frustrat că nu te mai primeste nimeni de la nici un partid ,nici la psd,nici la pnl si nici la udmr pe post de pampers si turnător.Rămâi pe postul de tampon antiscurgeri conform vocației.
Adeverință ce se va elibera pe internet,