Mai întâi, primarul Ovidiu Creţu a retras de pe ordinea de zi un proiect legat de patrimoniul Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”, pentru că trebuie discutate astfel de măsuri privind patrimoniul şi pentru celelalte şcoli din oraş, lucru care se va întâmpla într-o şedinţă ordinară în aprilie-mai.
Edilul a introdus pe ordinea de zi proiectul privind situaţia juridică a Şcolii Gimnaziale nr. 2.
”A trebuit să lucrăm la partea juridică pentru a corespunde tuturor prevederilor legale. Problema este desfiinţarea Şcolii nr. 2. Între 1994 şi 2012 populaţia municipiului a scăzut în permanenţă, mai ales datorită emigrării, a scăzut şi populaţia şcolară. Toate şcolile nu pot acoperi necesarul de elevi, unele dintre ele nici normele profesorilor încadraţi. La Şcoala Generală nr. 2 s-a creat o enclavă a copiilor de etnie romă, cu consecinţe negative, cum ar fi scăderea nivelului de învăţământ din şcoală şi tendinţe de segregaţionism. Este inacceptabil. Toţi copiii trebuie să aibă şanse egale pe piaţa muncii într-o Europă cu graniţele deschise. Responsabilitatea noastră este de a avea o reţea de învăţământ bine structurată, de calitate, care să răspundă nevoilor viitoare ale copiilor”, a spus Ovidiu Creţu.
Primarul Bistriţei a menţionat că spaţiul unde acum funcţionează Şcoala nr. 2 este folosit destul de puţin, iar Liceul de Muzică ”Tudor Jarda” are nevoie de o clădire corespunzătoare. ”Plătim chirie pentru funcţionarea Liceului de Muzică într-o clădire aflată în domeniul privat, iar noi avem spaţii disponibile. Soluţia logică este desfiinţarea Şcolii nr. 2, repartizarea copiilor la celelalte şcoli şi mutarea Liceului de Muzică în cea mai veche clădire funcţională de şcoală din Bistriţa, unde Liceul de Muzică să dezvolte un învăţământ reprezentativ, vocaţional”, a spus Creţu.
Hotărârea a fost aprobată cu 18 voturi ”pentru” şi două abţineri.
Cu acelaşi număr de voturi a trecut şi proiectul reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Bistriţa, pentru anul şcolar 2013-2014.
Initiativa laudabila a primarului din Bistrita este doar un pas in directia cea buna – oferirea unei educatii de calitate copiilor romi. Important este insa ce urmeaza: cum va fi pregatita integrarea lor in noile scoli? ce masuri se vor lua pentru a pregati atat copii romi cat si noul mediu pentru aceasta transformare? Bineinteles ca este nevoie de a discuta in primul rand cu copii si parinti romi pentru a afla temerile si solutiile lor. Nu m-as duce insa pana acolo incat sa refuz solutia primariei doar ca altii nu si-au facut treaba. „Desegregarea fortata” este o strategie de a evita desegregarea – un proces gradual in care sunt implicati toate partile cu un interes direct (stakeholders) care consta intr-un set de activitati si masuri pentru a realiza dreptul la educatie al fiecarui elev.
Repet insa, faptul ca altii nu au facut treaba asa cum ar fi fost normal nu trebuie sa ii faca pe altii sa renunte la principiul egalitatii in drepturi si in fata legii. Din contra, ar trebui sa invatam ce nu a mers si sa nu repetam aceleasi greseli.