Conducerea companiei Supercom a fost de acord să se implice susținut la nivelul școlilor din Bistrița-Năsăud, în campanii de informare și promovare a educației pentru un mediu curat și colectare selectivă.
Astfel, un prim proiect-pilot susținut financiar de Supercom, al cărui grup țintă sunt elevii, s-ar putea demara la Maieru, acolo unde conducerea instituției de învățământ și-a arătat deja disponibilitatea.
Prefectul Stelian Dolha și directorul general al Supercom, Ilie Ciuclea, au discutat chestiuni legate de problemele de mediu din Bistrița-Năsăud și modalitatea prin care operatorul județean de salubritate se poate implica mai activ în efortul de educație pentru mediu.
La solicitarea prefectului, directorul general de la Supercom SA a fost de acord cu suspendarea taxei de salubrizare în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2021 datorată de instituțiile de învățământ public din județ. Începând de luna viitoare, grădinițele, școlile primare, gimnaziale si liceele, în total 330 de unități de învățământ din județ, nu vor mai plăti taxele de salubritate până la sfârșitul anului. În contrapartidă, banii economisiți din taxa de salubritate de la nivelul școlilor ar putea fi utilizați de administrațiile locale pentru sprijinirea unor acțiuni punctuale de educație pentru mediu.
”Preocupările pentru un mediu curat trebuie să depășească etapa bunelor intenții și a declarațiilor. Malurile râurilor copleșite de gunoaie, depozitele de gunoi aruncate la întâmplare, cantitatea mare de deșeuri neselectate sunt dovezi că mai avem foarte mult de lucru. Copiii noștri pot deveni însă aliați în această campanie pentru un mediu mai curat. Ei sunt primii care pot să-i învete pe adulți, pe parinții lor, bunici și rude, cât de important este să respecți mediul și natura. Salut decizia conducerii Supercom de a se implica în această campanie alaturi de școli și de primării, dar și de a renunța la taxa de salubritate a școlilor pentru o utilizare a acesteia direct în campanii”, spune prefectul Stelian Dolha.
Am facut si eu (nu cu mult timp in urma) o propunere de implicare a tuturor entitatilor economice si administrative sub sloganul „Adopta un parc , adopta o strada”. Evident , se poate completa cu :un parau , un rau , o piata etc. Daca fiecare ar avea grija de curatenie , in zona in care traieste , orasul si judetul ar arata mult mai bine.
Cum să le explice părinților că țăranii lui Liviu Rebreanu puteau calcula lemnele de foc în stânjeni și măsura pământul în iugăre, când odraslele lor nu știu nici măcar câți ari conține un singur hectar? Cum să le explice părinților că Ilie Moromete socotea, desfășurat pe foaie, recolta de grâu în duble și că țăranii lui Ion Creangă în povestea celor Cinci pâini făceau exerciții complexe, când elevii ajunși în clasa a X-a, alarmant de mulți, nu știu nici măcar elementara tablă a înmulțirii? Ne puteți lămuri dumneavoastră? Nu de alta, dar astăzi elevii nu trebuie să fie sancționați de două ori pentru aceeași faptă ori, dacă vreți mai explicit, elevii nu trebuie sancționați deloc. Vă așteptăm părerile pentru a putea rezolva la Bistrița amiabil dilemele enunțate aici, sus.
Corectă analiza. Însă aici apare altă dilemă:
1. Dacă elevul este în clasa a X-a și tu îi spui că nivelul lui la matematică este abia de clasa a V-a, asta îl jignește rău de tot.
2. Dacă reușești să-l înveți tabla înmulțirii în clasa a X-a, inspectorul de matematică te poate acuza că nu ți-ai parcurs programa pentru care ești plătit în școală.
Cred că trebuie schimbată și întrebarea? Cum pot promova elevii până în clasa a X-a și chiar mai departe, fără ca acestia să știe tabla înmulțirii, spre exemplu? Atenție, dacă nu v-ați convins până acuma, vă puteți convinge că deja avem de-a face aici cu un fenomen de masă. Bineînțeles că se poate spune și că școala și-a schimbat țintele iar profesorii, și așa depășiți, au rămas demult în urmă.
Bun. Avem profesori predispuși la efort, benevolat și unii chiar la sacrificiu, precum și elevi care nu vor să facă niciun efort pe motiv că școala “ta” nu-i interesează. Oare le vei putea spune vreodată: Măcar eu am încercat?
Arhimede trasa cercuri pe nisip. Vroia să calculeze valoarea constantei pi cu mai multă precizie. Asta nu a știut el să-i explice soldatului. Pedagogic Arhimede nu a procedat corect. I-a strigat oșteanului precum un magistru care îl scoate pe elev la tablă: Nu te atinge de cercurile mele! Arhimede nu a procedat corect. Păi avea dreptate soldatul să se înfurie. Să mai spună cineva că înțelepții antici au inventat pedagogia că-i răspund pe loc: Fugi de-aici!
Despre ce vorbim? Dacă au ajuns în clasa a X-a și elevii nu știu tabla înmulțirii, înseamnă că la competența asta fie că nu au fost evaluați, fie că nu au fost sancționați absolut niciodată. Sunt curios dacă o să apară vreun profesor care să îndrăznească să-i “sancționeze” pentru asta. Și dacă da, sunt la fel de curios și cum o să-l pună la punct pe acesta apriga comunitate școlară bistrițeană. Așa că s-auzim numai de bine.
Dragilor , pe cand eram tanar , dirigintele nostru din clasele de liceu ne spunea ca stiinta unui om este „numai ce-i ramane unui om in cap , dupa ce a uitat tot ce a invatat”. Pe vremea aceea trebuia sa faci calcule (inmultiri , impartiri , ridicari la putere , extragerea radacinii patrate etc). Nu existau calculatoare de buzunar , tablete , laptop-uri , telefoane mobile smart. Toata lumea se baza pe ce se putea face in baza cunostintelor acumulate in prealabil , indiferent de materia studiata. Asta se intampla la extemporale (asa se numeau pe atunci , lucrarile de control) , la teze , la examene.Scoala de acum (in fapt cred ca denumirea nu este cea mai potrivita) , se bazeaza pe utilizarea acelor simboluri ale civilizatiei , insirate mai sus. Fara unul din ele , in special telefonul mobil , un tanar al zilelor noastre este pierdut. De pe acesta se poate accesa WIKIPEDIA , Google , Google Maps , Face Book , etc.etc. si atunci elevul este convins ca are cu el toata stiinta lumii. De ce ar trebui sa mai retina ceva ? Ai manele , ai muzica de petrecere , ai Tik-Tok …Parca nu-ti lipseste nimic … De ce asa ? Pentru ca l-a un moment dat , dupa asa-zisa revolutie , s-a cosiderat ca pe vremea comunistilor trebuia sa inveti „pe de rost” poezii , pasaje literare , formule de fizica si matematica care nu te ajuta cu nimic…Oare asa sa fie ? Sigur ca realitatea este alta si s-a exagerat in sensul celalalt . Nu cu mult timp in urma am provocat cativa tineri absolventi de invatamant superior (tehnic) sa calculeze radacina patrata dintr-un numar . Spre stupoarea mea n-a stiut niciunul. M-au verificat si s-au mirat tare mult ca in urma calculelor am obtinut rezultatul lor , dar cu mai multe zecimale . Acum stau si ma intreb cu ce vor ramane in cap elevii care „frecventeaza” cursurile scolii online peste 10 -20 de ani. Si ce vor face cand nu vor mai avea telefon , din diferite motive (pierdere , baterie neincarcata baterie epuizata s.a.m.d. Posibil , vor intra in depresie. Sau poate , nu.
Scuze , „s-a considerat”
Generațiile se schimbă repede. Societatea se schimbă și mai repede: Internet, I-pad, I-pod, I-phone, plasme, table interactive, Microsoft… În societate, precum în biologie, cei care nu se adaptează repede dispar. Unii profesori, unele școli și chiar unele profile sunt deja specii pe cale de dispariție. Așadar, trăiască elevii și învățământul centrat pe neștiința lor, nu pe cultura profesorilor cum era cândva prin școlile tradiționale!
1. România educată. Fâs!
2. Învățământul centrat pe elev, nu pe cultură. Fâs! Fâs!
3. Bugetul pentru învățământ 2,5 % din PIB, nu 13 % ca în Finlanda. Fâs! Fâs! Fâs! Adică, mai exact, un fâs la cub!
În filmul Filantropica, a lui Nae Caranfil, din 2002, profesorul se numește Ovidiu Gorea și predă literatura română la Liceul nr. 22. Merge la clasă, scrie pe tablă: Sentimentul patriotic în poezia pașoptiștilor și gata… Degradarea școlii și a programelor şcolare, a relaţiilor dintre profesor şi elevi sunt redate realist prin Robert Dobrovicescu, elev în clasa 11-a: “Auzi, profu’, dacă ăştia mă bulesc pe mine şi tu îi laşi să mă bulească pe mine şi le dai votu’, atunci nu te mai consider prietenar cu mine şi te tai ca pe un crenvurst… Măi, profu’, tu ai o fetiţă la care vrei să i-o pui. Şi dacă vrei să i-o pui, ia o sticlă de wiski, toarnă-i-o pe gât şi gata! Ce dracu’, profu’, tot eu să te-nvăţ?” Te întrebi unde a dispărut mărețul, timidul profesor de limba română a lui Mircea Dinescu din Democrația naturii? Și la Bistrița profesorii discută despre problemele pe care le au la clase cu dobroviceștii locali. Dar pot să discute cât vor că și așa nu-i mai ascultă nimeni. De ce? Pentru că și la Bistrița, precum la București, dobroviceștii controlează școala. În plus, tot mai multe eleve lehuze le garantează într-un mod cât se poate de concret, viitorul. Ura și la vară!
Filantropica redă haosul din liceele învățământului de stat. Anul este 2002. În clasa din film ordinea o face un bodyguard, bătăuș recuperator care lucrează pentru Baronu’, cu pistolul: “Mă, gata! Ce-i aici? Ne batem joc de şcoală? Poate prind pe unu’ că vrea să copieze”. Filmul ne arată unde suntem. Întrebarea este unde mergem? Aveți vreun răspuns la această întrebare, domnilor?
1. Oameni de-ai școlilor vă vorbesc cu mâna pe inimă despre școală, dar la prima ocazie zboară toți ca prigoriile spre primării, consilii județene s-au chiar mai sus, pentru a o servi, pasă-mi-te, instituția la care ei țin așa mult, chiar de acolo. Asta până vă veți convinge și singuri că pentru ei mai importante sunt șantierele, licitațiile trucate, fabricile de diplomele din care pot scoate un profit imediat, deoarece restul nici nu contează.
2. Dar de țară credeți că le pasă? La momentul oportun, țuști peste graniță, cu familiile lor cu tot și asta după ce v-au cântat până la saturație, cât sunt de mari patrioți și cât de mult vibrează ei când le răsună în urechi imnul național.
3. Nu vi se pare că uneori acești harapi-albi, acești baroni alba-negriști ai tranziției, se poartă cu voi și cu școlile voastre precum cu niște instituții pe care le țin vremelnic în captivitate?