Se împlinesc şapte ani de la canonizarea Sfântului Pahomie de la Gledin

Cuviosul Pahomie (cu numele de botez Petru, se pare- n.r.) s-a născut în preajma anului 1674, în satul Gledin de pe Valea Şieului. Un pomelnic păstrat la schitul Pocrov, aminteşte că încă din tinereţe, Pahomie a trecut în Moldova, ca foarte mulţi tineri ardeleni din vremea aceea, şi a fost primit ca frate la Mânăstirea Neamţ, unde erau foarte mulţi călugări veniţi din Ardeal. În 1697, la vârsta de 25 de ani, a fost călugărit. După moartea părintelui egumen Ioan, obştea marii lavre a Neamţului îl numeşte, la nici treizeci de ani, în fruntea ei pe care o conduce până în anul 1704. Apoi a părăsit mănăstirea şi a plecat la Kiev unde a stat doi ani. Aici, la Lavra Pecerska, îl cunoaşte pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, căruia îi devine ucenic. Se întoarce la Mânăstirea Neamţ în 1706 şi se hotărăşte să aleagă sihăstria într-o pădure deasă, lângă Muntele Chiriacul.

Auzind despre viaţa sa minunată, domnitorul, cu mitropolitul, episcopii şi egumenii mânăstirilor au hotărât să-l cheme episcop de Roman. A păstorit aici şapte ani şi trei luni. L-a uns domn pe Nicolae Mavrocordat în Biserica Sfântul Nicolae, la 8 noiembrie 1711. La 1 martie 1714, Pahomie părăseşte de bună voie scaunul arhieresc. Cronicarii arată că nu şi-a părăsit demnitatea în vremuri grele, ci în perioadă de linişte şi pace. A venit la Neamţ, unde a stat patru zile, şi de aici s-a retras, din nou lângă Muntele Chiriacu. Aici, la Pocrov, a construit locaş de rugăciune, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. După multe necazuri, Pahomie a pornit în pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska. A trecut la cele veşnice la 14 aprilie în anul 1724 şi moaştele lui sunt păstrate până astăzi în Paraclisul Sfântul Ştefan din Lavra Pecerska.

În urmă cu 10 ani când au descoperit că Sfântul Pahomie s-a născut în satul lor, localnicii din Gledin au sărbătorit, an de an, ziua de 14 aprilie cu mare fast. De fiecare dată, la slujbe a participat şi câte un episcop.

Prin truda părintelui paroh Ioan Titieni, aici a fost ridicat un centru cultural-spiritual care poartă numele Sfântului Pahomie şi care cuprinde Casa Sfântului Pahomie, Biblioteca Iacob Stamati, o sală de conferinţe, o capelă şi un altar de vară, dar şi locuri de cazare. Inaugurarea centrului a avut loc la cinci ani de la canonizarea Sfântului Pahomie de la Gledin.

“În testamentul mitropolitului Bartolomeu Anania se specifică la capitolul al nouălea să se continue cultul Sfântului Pahomie de către urmaşul său care va veni la cârma Mitropoliei astfel încât şi noi, cei de la Gledin, am luat în serios acest testament şi am îndrăznit să organizăm aici, la Gledin, un centru cultural-spiritual care poartă numele Sfântului Pahomie pentru a continua tradiţia sfântului de rugăciune, de cultură şi de filantropie”, a declarat părintele Titieni la vremea aceea.

“E o şansă pentru Gledin să fie un reper pe harta spirituală a României. În primul rând, e important ca minunile sfântului să fie cunoscute. Sunt oameni care s-au rugat sfântului, au născut câteva femei care nu mai sperau că pot aduce pe lume copii. Sfântul este grabnic ajutător pentru cei care i se roagă”, a mai spus preotul Ioan Titieni.

El a declarat că i-a venit ideea amenajării unui centru cultural şi spiritual la Gledin după ce a vizitat mănăstiri din Grecia şi la Kiev.

“De acolo m-am inspirat. Am vrut să fac o capelă în stil ucrainian, să fie o legătură între Biserica Ortodoxă Română şi cea ucrainiană dar la Mitropolia Clujului nu a fost agreat acest proiect. Am făcut ceea ce se vede. Oamenii au lucrat voluntar, prea puţin am plătit. Am primit un ajutor de 70.000 de lei de la Primăria Monor anul acesta şi câte 3000 de lei, 5000 de lei în anii trecuţi de la Consiliul Judeţean. Restul sunt bani din donaţii. Fiecare cu cât a putut”, a declarat Ioan Titieni.