Actualitate

Sergiu Petrușca, student la Cambridge, explică pandemia pe înțelesul tuturor. Interviu despre virus, măști, vaccin

Bistrițeanul Sergiu Petrușca a fost medaliat cu aur la faza internaţională a Olimpiadei Pluridisciplinare de Ştiinţe pentru Juniori, iar acum este student în anul III la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, la Facultatea de Științe ale Naturii, specializarea Chimie. Cu câteva zile înainte să plece la universitate, a acceptat să vorbim într-un interviu mai amplu despre virusul care a dat peste cap omenirea și despre antidotul găsit într-un termen record de comunitatea științifică internațională: vaccinul.

Sergiu, să începem cu SARS-CoV-2.

Specializarea mea este Chimia, nu neapărat Biologia, iar asta îmi permite să văd realitatea științifică cu ochii unui chimist. Biologia, la nivelul microscopic, al virusurilor, nu este foarte diferită de Chimie. Suntem la dimensiuni atât de mici încât putem să studiem fenomenele chimice la nivel molecular. Din acest punct de vedere, virusul SARS-CoV-2 face parte din familia coronavirusurilor, familie care a fost cunoscută de zeci de ani. Nu este niciun secret că exista. Cred că o putem găsi și în manualele școlare iar, dacă nu mă îndoiesc, cel puțin la clasa a IX-a sau a XII-a cred că se poate căuta cuvântul coronavirus. Ca orice virus, el nu este viu. Mergând în spectrul științelor dinspre Fizică înspre Biologie, cu atât filosofia ce vine la pachet devine mai umană, conform complexității sistemelor. Cu ochii noștri umani putem vedea virusul doar ca pe „un ceva” ce ne-ar ataca, și, deși el e mort, acesta este un complex din molecule, apă, proteine, glucide, lipide, acizii săi nucleici, ADN sau ARN, (sunt o droaie de clasificări ale virusurilor). Toate, de obicei, sunt încăptușate de ceva, de o proteină, de o glicoproteină, care formează cel mai adesea o armură biopolimerică. Evident, orice virus dorește să se replice, însă doar din punct de vedere molecular, nu există o conștiință în spatele lui. Cum procedează? Virușii, spre deosebire de ceea ce considerăm noi lume vie, nu se pot replica singuri. De aceea spunem că nu sunt vii, pentru că nu au capacitatea de replicare care este caracteristică sistemelor vii. Și atunci, un virus, ca să se multiplice, are nevoie de un organism gazdă. Practic, virusul se comportă ca un fel de invitat nedorit la casa omului, în sensul în care el are pe capsulă niște molecule, de obicei sunt niște zaharide sau zaharide puse pe o proteină, care oferă specificitate respectivului virus. Și aici intrăm în zona chimică: știm că anumite molecule interacționează foarte bine cu alte molecule ca la un joc de puzzle. Dacă avem o piesă ciudată, putem găsi o altă piesă complementară. Chimia funcționează, la nivel microscopic și biologic, exact ca un joc de puzzle. Virusul are o anumită piesă și caută să se atașeze prin atracții intermoleculare de piesa complementară de pe o celulă despre care el știe că se poate replica înăuntrul ei. După ce se agață cu aceasta, care în cazul SARS-CoV-2 este respectiva proteină Spike despre care se vorbește atât de mult, virusul poate să intre în interiorul celulei și folosește materialele acesteia ca să își sintetizeze toate componentele sale. Practic, virusurile își dau informația genetică organismului uman (iar dacă genomul uman ajunge a fi modificat, acestea se numesc retrovirusuri, ceea ce nu este cazul în infecția cu SARS-COV-2). Celula umană poate să vadă codul respectiv de ARN sau ADN, dar el nu are un sistem de protecție extraordinar de rapid la nivel celular. Ribozomii celulei – care sunt ca un fel de bucătari celulari care sintetizează proteine când primesc cod genetic – văd codul, dar nu știu dacă este al virusului sau al omului. Ei tot ce știu face este să gătească: văd rețeta și gătesc. Și atunci, practic, celula este înșelată de acest cod, iar celula sintetizează toate componentele virusului. Remarcabil este că virusurile au componentele făcute ca niște magneți, în sensul că fiecare componentă a virusului are afinități de puzzle față de celelalte componente ale virusului, astfel încât, dacă sintetizezi 50 de brațe, 50 de gâturi, 50 de capete, poți face 50 de viruși care se adună în interiorul celulei. După ce se adună o concentrație suficient de mare, se sparge celula și ei merg mai departe și repetă procesul dăunător peste tot.

Explicații imagine: Alberts B., Molecular Biology of the Cell, 6th edition, p. 1274

De ce este atât de periculos coronavirusul acesta?

Pentru că atacă plămânii într-un mod foarte agresiv. Practic, proteina respectivă, AC2, dacă nu mă înșel, se prinde de celulele din sistemul nostru respirator cu mai mare precădere pentru că ele au o proteină care se recunoaște foarte bine cu AC2-ul lor, iar atunci agresivitatea virusului vine din faptul că tot sistemul pulmonar este atacat în forță. Virusul se extinde foarte rapid, grație curenților de aer din sistemul pulmonar, iar sistemul nostru imunitar nu este suficient de pregătit de la mama natură cât să-l combată în timp util. Astfel, organismul uman devine bolnav. Începe să tușească, se adună fluide pentru că organismul uman vine cu celule albe, vine la război. Virusul este foarte, foarte, foarte dăunător pentru organism. Faptul că este prea puțin mortal și prea ușor de răspândit face ca pandemia aceasta să nu ne lase în pace pentru că un virus care ar avea mortalitate mult mai mare și-ar omorî gazdele mult mai repede decât ar apuca să se răspândească. Virusul acesta, oricât de mică ar fi mortalitatea, fapt pentru care multă lume zice să îl neglijăm, dat fiind că este foarte ușor de răspândit, acea mortalitate se propagă deodată cu cazurile și se ajunge la foarte multe decese. Nu se mai atenuează din gravitate. E ca un fel de bombă cu ceas în sensul în care nu e pur și simplu o grenadă biologică, virusul să aibă mortalitate foarte mare, să moară o sută de oameni și rămâne aici, endemic, nu se mai răspândește nicăieri. Acest virus se tot propagă și tot omoară.

Oamenii se întreabă cum de a apărut atât de repede antidotul?

Este absolut șocant să ne imaginăm cum a evoluat cercetarea în genetică. Deși nu pare, este domeniul cel mai fructuos al secolului nostru. În anul I, una dintre cele patru materii pe care le-am făcut a fost Biologia Celulară. Am avut un întreg curs în interiorul căruia, timp de două săptămâni, ni s-a povestit despre toată istoria ingineriei genetice. Preconizările erau că industria genetică va merge de la 0 la 70% în 30 de ani, și a mers de la 0 la 140% în 40 de ani. A depășit sectorul IT din acest punct de vedere. Genetica e un domeniu care, deși pare complicat din exterior, este foarte simplu odată ce i s-au găsit fundamentele. Este la fel ca atunci când a fost o generație întreagă de fizicieni, Bohr, Marie Curie, Einstein, etc., când s-au descoperit toate fundamentele fizicii moderne, iar de atunci doar ne jucăm puțin cu variabilele. La Genetică nu se prea știa cum e construit ADN-ul, deși genetica se născuse cu Mendel cu 100 de ani înainte de luarea premiului Nobel pentru dublu helix în 1962. După ce ne-am dat seama cum e construit ADN-ul, ce enzime folosește organismul să multiplice ADN din generație în generație, cum se întâmplă aceste lucruri, a fost un efort de 60 de ani, iar avansul tehnologic al chimiștilor în domeniul geneticii a făcut ca industria aceasta să meargă foarte rapid înainte. Dau un simplu exemplu: toată lumea află acum despre testele PCR, însă acestea sunt o testare care este pusă la punct de zeci de ani, mai exact din 1985. Se bazează pe un principiu simplu. Luăm ADN-ul, îl încălzim la o temperatură mare ca să se desprindă dublul helix în mono helix, separând cele două stranduri de ADN, apoi legăm de acestea niște bucățele mici de ADN numite primeri care să se recunoască perfect cu partea din ADN care este specifică unui anumit cod pe care noi îl căutăm. Pentru testele PCR de Covid, oamenii au codat genomul său încă din prima lună a acelui an dezastruos, folosind tehnologii extrem de facile, cât un telefon mobil, precum Oxford NanoPores. Noi, știind codul, am putut face acele bucățele mici care spun: da, dacă găsiți așa ceva pe ADN, acela este de virus. După ce primerii se prind de ADN, se pun toate ingredientele care sunt necesare pentru sinteza celulară de ADN, și munca este făcută de o anumită enzimă, micim temperatura la loc și repetăm procesul. Facem din fiecare strand două și practic îl dublăm specific pe zona care ne interesează. După circa 30 de cicluri care durează vreo trei ore în laborator – am făcut și eu la facultate acest lucru în anul I, metoda este clasică – dacă se observă o concentrație peste un anumit prag, este clar, înseamnă că acolo a fost bucata aceasta specifică, acolo a fost virusul înainte că altfel nu trebuia să se multiplice nicio bucată de ADN.

Explicații imagine: Alberts B., Molecular Biology of the Cell, 6th edition, p. 473

Cum au reușit aceste companii farmaceutice într-un termen atât de scurt să vină pe piață cu vaccinul?

Este extraordinar ce s-a putut întâmpla și în același timp este extraordinar de trist, iar această tristețe nimeni nu o remarcă în evoluția acestor vaccinuri. Eu mă gândesc cu tristețe la toate țările sărace din Africa care au atât de multe epidemii, dar pentru ele nu s-au găsit niciodată fonduri să se facă aceste vaccinuri. În momentul de față, au fost alocați atât de mulți bani în cercetarea Covid-19 pentru că boala a influențat tot globul, inclusiv statele foarte puternice în cercetare din blocul capitalist, dar și pe cele din blocul comunist care și-au făcut vaccinurile lor. Tehnologiile sunt vechi în termenii geneticii! Prima dată când ne gândim la un vaccin eu mă gândesc la un virus inactivat sau la un vector viral luat dintr-o familie de virus și pus în altă familie inofensivă omului. De exemplu, Astra Zeneca așa funcționează. S-a luat o bucățică din ARN-ul SARS-CoV-2 care coda fix proteina Spike. A fost introdusă într-o altă familie de virusuri inactivate, cea a adenovirusurilor, care sunt întâlnite foarte des în animalele de companie, și atunci virusul respectiv developa pe pereții lui fix proteina aceea care urma să fie recunoscută de organismul nostru. Practic el mima virusul nostru ca formă, deși era inapt din a ataca organismul, el fiind complet inofensiv. Organismul putea să recunoască țepușa și să facă sistemul imunitar să combată orice intrus care urmează să prezinte respectivul fragment.

Dar vaccinul bazat pe ARN mesager?

Este o metodă extraordinar de simplă. E mai simplă de produs industrial decât cea cu vectorul viral. Cum facem să luăm un virus, să-l inactivăm, să inserăm în el codul genetic, iar el să sintetizeze mai departe țepușele pe exterior? Sună ușor ciudat, sună complicat și ușor primitiv. Fac o paranteză și vă spun că o aveam ca dirigintă în gimnaziu pe doamna profesoară Măriuca Sabău, iar dumneaei ne spunea la Geometrie că putem rezolva o problemă într-un fel sau, cu o simplă dar inteligentă linie ajutătoare, să avem o soluție elegantă. Asta au făcut și geneticienii. Au zis: de ce să ne chinuim cu un virus când toată industria farmaceutică poate produce medicamente injectabile îmbrăcate într-o membrană lipidică? Membrana lipidică simulează exact membrana celulară și atunci, precum două pete de ulei ce se întâlnesc pe apă, acestea se vor uni și conținutul medicamentului este livrat intracelular. Și atunci de ce să nu punem direct ARN-ul acesta mesager al proteinei țepușă – fiind ușor de sintetizat în laborator deoarece e un biopolimer cât se poate de clasic – să o învelim – faza respectivă au făcut-o de când lumea farmaciștii – iar el când intră în corp să nu mai avem problema specificității. Medicamentul acționează direct la orice găsește în cale și ARN-ul mesager intră în celulă și codifică doar pentru proteina țepușă. Bucătăria celulei, ribozomii – care au fost descoperiți de un român în 1974, George Emil Palade, în SUA – sintetizează proteina țepușă care apoi migrează la exteriorul celulei. Este identificată de anticorpii noștri, iar corpul se antrenează pentru lupta cu virusul pe mai departe. Este foarte elegant și mult mai eficient.

Dar nu este periculos? Sunt oameni care cred că, pe termen lung, va avea consecințe grave pentru organism, iar unii nu se vaccinează din cauza acestor temeri.

Scepticismul este bun în știință, tot timpul e bine să fim ușor sceptici, dar trebuie să înțelegem că acest ARN mesager nu se diferențiază deloc de niciun alt ARN mesager pe care îl sintetizează corpul nostru. Corpul uman sintetizează mii, zeci de mii de proteine. Pentru fiecare proteină, corpul nostru produce un ARN mesager. Din punctul meu de vedere, ARN-ul mesager care vine importat din exterior nu se poate diferenția de cel pe care îl produce corpul nostru pentru că au aceeași structură chimică. Este doar rețeta unui alt preparat culinar! E ca și cum am spune că la un restaurant, ia chelnerul comanda foarte multor oameni, iar pentru că Gigel cere un preparat care nu există pe meniu, bucătarul va da foc restaurantului fix când vede comanda. Nu! Comanda lui Gigel pe o bucată de hârtie este la fel ca și comanda Anei, Teodorei, a lui Victor, etc. Mai mult decât atât – ceea ce îmi place foarte mult la această metodă – e faptul că toate fiind bucăți de hârtie, corpul le aruncă la gunoi în același fel. Orice bucată de ARN din celula noastră va ajunge să fie reciclată. Toate bucățile ARN mesager plutesc prin celulă până când găsesc un ribozom care va sintetiza proteina pe care ARN-ul mesager o codează, iar la final, el se mai plimbă, poate mai dă de un ribozom care poate mai sintetizează o dată proteina codată, dar cândva dă de nașu-conașu’ (există minim 4 tipuri de nașu-conașu’ în eucariote) care îl va dezmembra în bucățele ce vor putea fi reciclate.

Adică după 6 luni avem nevoie de o altă doză de vaccin?

ARN-ul mesager cred că nu îl mai avem în noi după cel mult o săptămână. Nu va supraviețui în organism, dar nu acesta este scopul lui, ci acela de a fi citit, ca ribozomul să facă proteina respectivă, AC2 Spike, ca apoi corpul să recunoască proteina AC2 Spike și să sintetizeze anticorpi pentru ea. Durata aceea de 6 luni este … nici nu știu cum să mă exprim. E durata în care sistemul nostru imunitar încă mai știe activ despre ce este vorba. Durata de 6 luni nu depinde atât de mult de vaccin, cât de corpul uman. Corpul meu poate avea o memorie mult mai slabă decât al dumneavoastră. Și de aceea e foarte impropriu să spunem că unele vaccinuri ar fi mai puternice decât altele ca timp de viață. Probabil că există o mică corelare, dar e mult mai importantă memoria noastră din sistemul imunitar. Totuși, memoria celulelor noastre albe ne permite un răspuns imun chiar și după șase luni, deși probabil va fi unul mai slab comparativ cu perioada fix de după vaccin, când încă sintetiza activ anticorpi și nu avea nevoie de o zi post-infecție în care să își aducă aminte rețeta și să pompeze energie în fabricile de anticorpi.

În foto de mai sus: Prefața simpatică a capitolului 35 din Berg, J. M. 1., Tymoczko, J. L., Gatto, G. J., Jr., & Stryer, L. (2019). Biochemistry (Ninth edition.). New York: W.H. Freeman/McMillan Learning. Deși niciunul dintre autorii principali nu este român, iar cartea este dinaintea pandemiei, parcă ni se înfățișează altfel acum această poză din România.

De aceea e nevoie, chiar dacă suntem vaccinați, să purtăm în continuare măști?

Vaccinarea nu ne împiedică să fim din nou infectați. E ca și cum am zice că putem trece pe verde fără să ne uităm în stânga și în dreapta. Trecem strada pe verde, dar asta nu înseamnă că nu există riscul să fim călcați de o mașină. Uneori, chiar și vaccinați, putem face boala, dar se întâmplă mult mai rar pentru persoanele vaccinate decât pentru cele nevaccinate, echivalentul celor care trec pe roșu. Masca nu e neapărat pentru protecția noastră, este mult mai mult pentru protecția celor din jur. Când vreau să suflu într-o lumânare prin mască nu o să o reușesc să o sting nicicum, ceea ce înseamnă că eu previn curentul meu de aer din a pătrunde în toată încăperea la modul necontrolat. Masca celuilalt mă protejează pe mine. Acest lucru este dur de acceptat pentru că ne gândim egocentric, la faptul că port masca pentru a mă proteja pe mine. Sunt oameni care nu poartă masca pentru că se gândesc la faptul că nu îi prea ajută. Acest lucru ține de preferința personală, dar trebuie reiterat că masca se poartă pentru cel din jur și că, oricât de mult aș purta eu masca, nu mă va proteja la fel de bine dacă nu toți cei din jurul meu poartă masca. Din punctul meu de vedere, masca este foarte bună în spațiile închise, dar nu va înlocui niciodată buna aerisire a unei săli, de exemplu. Tot respirând, chiar dacă nu direct și haotic în față, măștile dacă nu sunt etanșe, dau aerul în spate. Doar amânăm, cu succes în multe cazuri, un efect al neaerisirii necorespunzătoare a camerelor. În exterior, sunt de părere că măștile sunt importante în locuri aglomerate. Când sunt mulți oameni, dacă bate vântul de la un om, merge direct în chipul celuilalt și iar nu e bine. În spațiile exterioare unde nu sunt așa de mulți oameni e complet rezonabil să nu o mai purtăm în momentul de față, dar când vine vorba de interioare și de spații aglomerate, tot timpul eu încerc să-i protejez pe cei din jurul meu și aștept același lucru în schimb.

Spune-mi cum a reacționat comunitatea academică din Marea Britanie la pandemie?

În Cambridge, unde studiez eu, universitatea se comportă ca o bulă și ia propriile decizii legate de corpul studențesc. De exemplu, chiar dacă la început, când a ajuns virusul și au fost primele cazuri, toată lumea s-a panicat și i-au trimis acasă pe cei care au putut pleca, au încercat să limiteze contactul, să facă totul virtual, încet, încet, situația s-a mai redresat. Am fost testați săptămânal PCR pe cheltuiala universității, care dispune de laboratoare de cercetare bine finanțate. Acesta a fost cel mai bun lucru de pe pământ pentru că se puteau vedea cazurile și se putea face anchetă epidemiologică foarte clară. S-a oprit pur și simplu infectarea întregii universități. Cel mult s-a închis o clădire, două, când a apărut un nou focar, dar, după două săptămâni, totul mergea înainte. Am purtat tot timpul mască în spațiile interioare. Mergeam la laboratoare și purtam ochelarii de vedere, ochelarii de protecție pe deasupra, fiindcă sunt chimist, și masca, iarna pe umezeala din laborator. La Oxford, un prieten mi-a zis că aveau de purtat până și plexiglas. Deci nimeni nu își problema că așa ceva nu ar fi corect, etic, normal. Sunt evident și în Cambridge persoane care nu respectau toate aceste lucruri. La testări, ne prezentam 70-80% din corpul studențesc, ceea ce e un număr impresionant. Ceilalți puteau participa și ei la cursuri. Dacă 80% suntem testați regulat, iar dacă e să se facă un focar, din a doua persoană se poate identifica focarul. Nu pot să atribui refuzul testării și vaccinării religiozității, mai ales în Marea Britanie unde Biserica a fost foarte implicată în proiectul vaccinării spre deosebire de România. Cred că există acea doză de libertate ușor neasumată pe care unii studenți o au. Și corpul studențesc este tânăr, ușor rebel, cu niște aere de independență. Poate că aceste lucruri au dus la acel 20% netestat care nu suprimă sub nicio formă această covârșitoare majoritate de studenți complet responsabili.

În ce privește vaccinarea, cum s-au comportat studenții?

În Marea Britanie s-au vaccinat pe grupe de vârstă. Asta apreciez foarte mult la campania de vaccinare de acolo pentru că, prioritizând grupele de vârstă, la trecerea săptămânilor puteau să-și modeleze campania de vaccinare pe grupul țintă dorit. Mai întâi s-au vaccinat cadrele medicale și bătrânii, așa că s-a putut face o promovare a vaccinării specifică, axată pe necazurile și dorințele categoriei sociale, iar, coborând în vârstă, s-a modelat campania așa încât prezența la vaccinare a fost foarte mare. Grupa mea de vârstă a început să fie vaccinată chiar când au început examenele din iunie, iar eu am primit în poștă invitația cu 2-3 zile înainte să mă întorc în România. Vedeți ce înseamnă un lucru mic precum a fi invitat printr-o că ți-a venit rândul la vaccinare, și să simți că statul face un efort real pentru a ajunge la cetățeni? Pentru că nu am vrut să fac un vaccin în Marea Britanie și altul în România, din motive pur birocratice, eu m-am vaccinat în iunie când am venit în țară. Am ajuns seara, iar a doua zi am fost mă vaccinez cu prima doză. Am ales Pfizer pentru că toți cei de vârsta mea din Marea Britanie sunt vaccinați cu Pfizer. Fiindcă a fost acel scandal al cheagurilor de sânge de la Astra Zeneca, Marea Britanie a decis ca, pentru cei cu vârsta sub 21 de ani, să se administreze doar acest vaccin. Atunci toți studenții s-au vaccinat cu Pfizer. Eu nu am avut nicio reacție adversă. Doar m-a durut puțin brațul a doua zi dimineața. Am avut efecte adverse mult mai urâte la vaccinurile de la școală, când eram copil, sau chiar la cele pe care le-am făcut când am mers prima oară în Marea Britanie, cel de Polio2 și de meningită. Deci vaccinurile clasice mi-au făcut reacții mai urâte decât vaccinul cu ARN mesager pentru SARS-COV-2.

Din câte știi acum, cum va fi noul an universitar în Cambridge?

Sper să fie cum e anunțat acum. Va fi în sistem fizic, dar toate cursurile vor fi înregistrate pentru cei care au fost testați pozitiv și nu pot participa la ele, astfel încât noi avem acces la informație absolut oricând. Laboratoarele vor fi fizice, iar examinările tot fizice, cum le-am avut și anul acesta.

Pandemia te-a făcut să iei o anumită decizie legată de carieră, în sensul să te îndrepți spre industria farmaceutică?

Nu. Întotdeauna am știut că am o apartenență foarte mare față de chimia organică și întotdeauna mi-am dorit să fac cercetare și să predau. Mereu am visat la corpul universitar spre care să mă îndrept și am regăsit această pasiune în cursurile din anul II. Vara aceasta am făcut și un stagiu de practică de două luni la UBB Cluj, la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, tot pe chimie organică, și experiența dobândită a însemnat enorm pentru mine, fapt pentru care îi mulțumesc întregului colectiv alături de care am lucrat, și în mod special doamnei Conf. Dr. Hădade Niculina, care m-a găzduit cu inima deschisă. Aș dori să devin cercetător, dar și cu poziții de predat, asemenea unui profesor. Nu sunt hotărât. Acest lucru va fi decis de experiența mea viitoare și felul în care o să interacționez cu mediul academic. Industria farmaceutică mie personal nu mi s-ar potrivi. Niciodată nu am fost pasionat de mediul industrial chimic, farmaceutic, dar pot să vă asigur că mediul farmaceutic industrial este foarte curat în momentul de față. Am câțiva prieteni care au făcut practică în acest domeniu și sunt foarte mulțumiți. Preferințele mele sunt pur subiective și nu reprezintă un factor de opinie pentru cei ce vor să urmeze această carieră roditoare.

Înțeleg de la tine că Pharma nu vrea să ne omoare.

Sunt convins că Pharma nu vrea să ne omoare. În momentul de față este marea tentație a noii Pharma să apară, cea care vinde niște medicamente complet false, apă de ploaie, care nu au niciun efect și care au apărut tocmai din acest scepticism pe care lumea îl are față de industria farmaceutică.

Te referi la suplimentele miraculoase care ne vindecă de orice?

Da. E ușor penibil. În pregătirea mea pentru universitate am făcut subiect și era unul în care trebuia să calculăm având în vedere prospectul medicamentului câți atomi de arsen are medicamentul miraculos. Și ne dădea subunitar. Nu există absolut nimic miraculos. Din punctul meu de vedere, aceste medicamente doar îi fac pe oameni să se simtă confortabil. E mult mai ușor să-i spui omului că doctorii și industria farmaceutică sunt răi cu el și că mai bine cumpără la jumătate prețul miracolul ăsta naturist și va fi bine. Bucurându-se de faptul că omul e sceptic, devin malefici și vând produse care nu fac absolut nimic și care pot duce la grave complicații datorate faptului că boala tratabilă este lăsată să se agraveze pentru mult mai mult timp.

Calculele de a 7-a de la chimie pot demasca unele dintre produsele minune de pe piață. A se citi ultimul calcul. O mică parte dintr-un fost test de admitere la Cambridge.

Care e mesajul tău pentru cei care au rezerve față de vaccinare?

În Danemarca, unde la început erau doar 40% pentru vaccinare, au ajuns la 90% vaccinați din simțul datoriei față de cei din jur. Acestor oameni ușor reticenți le spun să aibă încredere în România pentru toată bunătatea ei, în UE pentru toată bunătatea ei, în noi cei 30% vaccinați și care nu suntem lați pe pământ de la vaccin, și să aibă încredere în ei înșiși. Nici nu mai pot să le cer să aibă încredere în știință pentru că știința ne înconjoară în atât de multe feluri încât mi se pare absolut imposibil să nu recunoaștem câte lucruri bune ne-a adus: de la telefon, la internet, la toată tehnologia contemporană, la arhitectura nouă, sateliți care ne permit să ne vedem cu rudele din alte țări, la medicamente care ne vindecă cele mai specifice boli, la faptul că am ajuns să avem o speranță de viață atât de mare ca umanitate. Este absolut remarcabil și e foarte mare păcat să dăm cu piciorul în știință doar pentru că nouă ne ușor frică să ne expunem. Eu zic să îmbrățișăm știința cu tot ceea ce oferă ea bun pentru om. Vaccinurile sunt unul dintre cele mai frumoase moduri în care știința se exprimă pentru că este printre singurele noastre modalități prin care ne putem antrena la nivel microscopic. Știința evoluează într-un ritm foarte alert, și nu putem spune că evoluția presupune foste greșeli, dând dovadă de neglijență sau de malpraxis. Noi încercăm să îmbunătățim sistemele, iar toată munca aceasta nu face decât să lucreze pentru o lume mai bună.

Sergiu, îți mulțumesc pentru toate aceste explicații. Îți doresc mult succes în noul an universitar și multă sănătate.

43 comentarii

  • Super inteligent! Multumesc pentru extraordinarul si convingatorul mod de a explica! Ai stofa de profesor universitar. Iti doresc o cariera de succes!

  • Super! Recunosc nu sunt vaccinat, asta nu din cauza circului făcut de Șoșoacă, sau a informațiilor false apărute pe Facebook, sau alte rețele. Pur și simplu, încerc să evit orice medicament, dar am și o reacție de arici, atunci cînd vine un sfat, o propunere de la politruci, sau marii producători de medicamente, știind interesul pervers din spatele acestor specimene. În schimb, dacă așa cu eleganță, știință, argumentat, aș fi fost sfătuit de un om admirabil cum e Sergiu, dacă vaccinul era produs în România, iar medicul meu de famile m-ar fi invitat să mă vaccinez, da azi eram vaccinat.
    PĂREREA MEA !

    • Sergiu aici! E complet valid să fiți sceptici în ceva promovat de clasa politică actuală, care chefuiește într-un bâlci continuu. Vă asigur că vaccinul englezesc a fost făcut cu mare atenție, eu cunosc câțiva profesori universitari inimoși din Cambridge care au colaborat cu proiectul lor. Sunt la fel de convins că cel nemțesc și cele americănești sunt la fel de bune. Sunați medicul de familie pentru că el este cel avizat să vă sfătuiască legat de riscurile vaccinării raportat la experiențele dumneavoastră medicale anterioare. Vă mulțumesc mult pentru răbdarea de a citi și vă urez toată sănătatea!

  • Romania este tara unde profesorii sau medicii sunt agenti de vanzari, absolventii de drept vanzatori de la Mc sau KFC, tractoristii parlamentari, absolventi de liceu ministri cu liceu terminat la 40 de ani. Toata lumea stie orice mai bine decat un specialist si face orice altceva fata de ce s-a pregatit. In lumea civilizata te specializezi pe un domeniu si ai respect fata de ceea ce face celalalt in domeniul in care s-a specializat, iar cand un doctor de familie iti recomanda sa te vaccinezi in crezi, nu vii acasa deschizi TV-ul si iti iei informatiile de la RTV , Sosoaca si alti specialisti in medicina romani (care evident nu au nicio tangenta cu medicina). Lipsa de educatie este primul obstacol in fata vaccinarii si explica nivelul ridicat de persoane nevaccinate. Sinteza informatiilor de aici este excelenta, dar o poti gasi pe zeci de multe canale youtube cu medici americani care explica totul pe intelesul tau, nu numai despre corona ci si despre alte boli. Ungaria unde procentul de vaccinare este mult mai mare ca la noi isi permit sa tina tara deschisa fara masca si restrictii, iar noi vom tine in curand copiii acasa in on-line pentru ca rata va trece in curand de 6. Vor fi multi parinti fericiti fara loc de munca si cu copiii home schooled! Doar atunci cand ai o tragedie in apropierea ta, te trezesti de regula din ranting, dar este de multe ori prea tarziu… Felicitari pentru initiativa si poate asa se mai trezesc cativa.

  • Da! Suna ca o poveste interesanta prin care vaccinul este particula minune ce salveaza lumea. Totusi, as propune si interviul nr. 2 in care sa se trateze raspunsuri la urmatoarele intrebari:
    1. Sergiu s-a vaccinat impotriva virusului Polio2, asa cum o spune chiar el. A mai facut Poliomielita? Daca nu, de ce? S-a vaccinat de mai multe ori impotriva acestui virus? De cate ori? In acest moment corpul sau mai poate identifica si dezvolta anticorpi impotriva vorusului Polio? Daca da, de ce doar Sars-Cov-2 pare a fi un virus „uitat” dupa o perioada scurta de timp de organismul uman.
    2. Sergiu ne arata „bunatatea” si „eficienta” vaccinului, dar nu ne spune nimic despre efectele secundare, unele dintre ele ducand la cazuri frecvente de miocardita, in cazul pacientilor foarte tineri. In alte cazuri se discuta (de catre cercetatori si medici, nu de catre soferii de tir) despre tromboze si afectiuni ale inimii la persoane adulte. Ar fi interesant sa ni le descrie si pe acelea in aceeasi termeni simplii, cu „bucatari” si „meniuri scrise pe hartie”. Sa intelegem cu totii.
    3. Raspunsul imunologic auto-dobandit in urma infectarii cu Sars-Cov-2 este mai slab decat cel dezvoltat de vaccinul ARN mesager? Daca da, cum se explica aceasta?
    4. Nu in ultimul rand, unde gasim o statistica oficiala, certificata de oamenii de stiinta, din care sa reiasa rata de infectare intre cele doua categorii, vaccinati/nevaccinati si procentul de simptome grave si decese asimilate Covid, din fiecare categorie in parte? Eventual o rata de reinfectare, o statistica care cred ca ar fi si mai interesanta de stiut.

    Multumesc, si succes pe mai departe!

    • Interesante solicitări. De unde v-a venit ideea de a-i cere unui student la Chimie să vină cu exemple de studii medicale în condițiile în care el nu este medic și nici nu studiază Medicina? Oamenii de știință, sau cei care se pregătesc să devină, nu vor vorbi niciodată despre lucruri care nu țin de competența lor. Solicitările dvs. sunt absurde. Mă gândesc că vi s-a făcut jenă de ceea ce ați exprimat din moment ce nu v-ați semnat.

    • Avand in vedere cunostintele si gradul sau de informare, ma gandesc ca a tratat „ambele fetei” ale subiectelor tratate in articol. As vrea doar ca, in aceeasi maniera, sa-i spunem „simplificata”, sa ne expuna si „cealalta fata” ale acestora. Nu putem nega efectele advers ale vaccinelor, cum nu putem nega nici faptul ca cei vaccinati nu sunt tocmai imunizati. Cred ca ar fi la fel de interesant sa cunoastem opiniile sale si despre aceste situatii. E gresit sa cerem asta?

    • @Interviul nr. 2 Dumneavoastră chiar nu înțelegeți că Sergiu e student la Chimie? Despre ce efecte adverse să vă vorbească? Nu e medic. El v-a spus cum funcționează vaccinul, din ce e compus, v-a dat explicații tehnice, nu terapeutice. Dacă vreți să aflați mai multe despre cum NU funcționează, cereți celor de la ATI să vă permită să vizitați secția și să asistați la momentele critice ale celor care nu mai pot respira și mor.
      Sergiu v-a spus mai sus: ”Din punctul meu de vedere, ARN-ul mesager care vine importat din exterior nu se poate diferenția de cel pe care îl produce corpul nostru pentru că au aceeași structură chimică. ”

    • Acum am înțeles la ce te referi, Cârcotașule, și ai dreptate! Fiecare cu specializarea lui, indiferent care e aceea!

  • Of of ce simplu e, te-ai înțepat și ai scăpat. Ce proști e românii ăștia, când li se oferă salvarea de la cei care luptă cu ardoare zi de zi și noapte de noapte pentru ca omenirea s-o ducă mai bine ei nu acceptă, incredibil.
    Hai mai lăsați-ne cu poveștile astea de supereroi. Big Pharma sau orice producător de medicamente nu o sa fie in veci de acord să existe o populație sănătoasă, pentru că automat pentru ei asta ar însemna faliment. Vaccinurile sunt un mod pentru a-și asigura continuitatea buisnessului. Ți se injectează acuma și după ceva timp, alții mai devreme, unii mai târziu, se îmbolnăvesc și tot la ei ajungi să-ți cumperi medicamente.

    • Hai sa vb si despre ceea ce mâncăm, ceea ce respirăm, până și ceea ce îmbrăcăm…și în toate astea Big Pharma nu are nici un amestec…😁

  • Am mai postat intre timp un raspuns, dar din motive necunoscute nu apare.
    Stimata doamna, asa cum puteti observa si in comentariile la acest articol, opiniile medicale exprimate de dl. Sergiu au generat un val de simpatie si incredere in vaccin. Nu am spus ca e ceva rau, am spus ca as dori sa fie tratale ambele fete ale situatiei, mai ales ca din articol reiese ca este foarte bine documentat, iar o buna documentare include si celelate aspecte potrivnice, despre care probabil nu a dorit sa vorbeasca. Cred in continuare ca ar fi interesant sa-si prezinte opinia si pe acele aspecte, dat fiind modul simplu si pe intelesul tuturor in care le prezinta.

  • Felicitări pentru acest articol!
    Tinere, ma bucur mult pentru tine și ma bucur că bistrițenii găsesc atât de simplu, succint și bine exprimata informația care ne bântuie în „vremea pandemiei”.
    Aceste informații trebuiau sa ajungă ușor și simplu la toată populația României, încă de la bun început, etapizat în funcție de evoluția stării de fapt și de apariția studiilor medicale.
    Din păcate, Statul Român s-a bazat aproape excusiv pe actori, politicieni și alte persoane publice pentru a promova vaccinarea. Nu cu asta trebuia început. Populația generala nu știe nici astazi ce înseamnă pandemie, ce înseamnă coronavirus, care sunt simptomele bolii, cum evoluează, cum ne protejam (și, deci, de ce purtam masca), ce înseamnă un protocol medical, cine și de ce îl aplică, care este metoda de prevenție (vaccinul) s.a.m.d.
    Medicii au fost considerați și tratați în consecință, ca fiind specialiști folositori doar in etapa finală.
    Aiurea.
    Proasta gestionarea situație!
    Cum era…cand nu e cap, vai de picioare?!
    Vom alerga cu toți, absolut haotic, după sănătate (unii după medicamente, alții după oxigen, alții după medicamente de uz veterinar, alții după leacuri cu valențe de panaceu universal…) și-atât.
    In tarile civilizate populația aleargă după o doza de vaccin.
    Mulțumesc Sergiu. Bafta multă, multă!

    • Doamna doctor Alina Moldovan, fiecare popor are conducători care-i merită !
      Politicienii nu sunt mai buni si nici mai inteligenți ca poporul !
      Bine cu forța nu le poți face !
      #ignoranți și inculți
      #selecție naturală

  • Prea multa grija aveti pentru omul de rand,daca tot sunteti atat de grijuli de ce nu cresteti salatiul minim, e ce scumpiti carburantii, energia, gazele, alimentele ? Doamne cat ne mai iubiti si noi nu vrem sa va fim recunoscatori !

  • Tinere student, îmi place deosebit de mult, modul sintetic și pe înțelesul tuturor pe care l-ai ales, în prezentarea mecanismului intim al acțiunii acestui virus! Îți prevăd un viitor strălucit,…. mergi înainte pe acest drum extrem de anevoios dar presărat cu multe satisfacții, în beneficiul ființei umane! Dragi cititori, ascultați și pe acest tânăr deosebit și vaccinați-va! Cu respect, dr. MN Pop

  • Astfel de oameni ar fi trebuit “împinși în față” ca să explice populației nelămuririle referitoare la pandemie și vaccin , în locul Șoșoacei , a lui Mărincuș și alte creiere prea puțin sau deloc oxigenate .
    La noi lipsește educația și civilizația , dar și aici în occident unde trăiesc românii aleg să nu se vaccineze pentru că au auzit de la Cutărescu că vaccinul este cel care omoară , nu virusul ! Au murit tați de familie la 35 de ani din cauza acestor false idei care – lucru al naibii de curios , sunt lăsate cu nonșalanță să circule în spațiul public . Cunosc oameni care chiar și-au făcut o pasiune în promovarea teoriilor antivax din cauză că au suferit frustrări în săracă lor viață socială . Predică din balcon baliverne sulfuroase pe care unii sunt în stare să le creadă și pe urmă , foarte posibil , vor ajunge să plătească consecințele la ATI .

  • Legislațiile românească, dar și cea europeană, interzic reclama la medicamente. Vaccinarea este un act medical. Niciun act medical nu poate fi făcut sub constrângere sau presiune. Serurile utilizate în acest moment în România sunt de fapt terapii genice experimentale, aflate în fază de testare până în 2023, iar administrarea lor în condițiile în care populația nu este informată corect și complet, reprezintă un malpraxis grosolan, o crimă cu premeditare la adresa românilor.

  • Opiniile tanarului student sunt contrare celor exprimate de laureați ai premiului Nobel și chiar de câtre creatorul ARN mesager!

    • SECŢIUNEA a 4-a
      Reglementări
      ART. 11
      Se consideră publicitate pentru medicamente (reclamă) orice formă de activitate organizată care are drept scop informarea prin metode directe sau indirecte, precum şi orice formă de promovare destinată să încurajeze prescrierea, distribuirea, vânzarea, administrarea, recomandarea sau utilizarea unuia sau mai multor medicamente de uz uman. Publicitatea medicamentelor poate fi destinată profesioniştilor din domeniul sănătăţii sau publicului larg.
      ART. 12
      (1) Publicitatea pentru un medicament:
      a) trebuie să fie exactă, echilibrată, echitabilă, obiectivă şi completă pentru a
      da posibilitatea celor cărora le este adresată să îşi formeze propria opinie cu privire la valoarea terapeutică a medicamentului în cauză;
      b) trebuie să se bazeze pe evaluarea actualizată a tuturor dovezilor relevante şi să reflecte clar aceste dovezi;
      c) trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului, prin prezentarea obiectivă a acestuia, fără a-i exagera proprietăţile, calităţile terapeutice;

      d) nu trebuie să încurajeze automedicaţia sau utilizarea neraţională a medicamentului;
      e) nu trebuie să fie înşelătoare, subliminală sau să inducă în eroare prin distorsionare, exagerare, accentuare nejustificată, omisiune sau în orice alt mod;
      f) nu trebuie să sugereze că un medicament sau un ingredient activ are vreun merit, calitate sau proprietate specială, dacă acest lucru nu poate fi documentat ştiinţific;
      g) nu trebuie să prejudicieze respectul pentru demnitatea umană;
      h) nu trebuie să includă discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau naţionalitate;
      i) nu trebuie să aducă prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor.
      (2) Toate informaţiile conţinute în materialul publicitar pentru un medicament trebuie să corespundă cu informaţiile enumerate în RCP.
      ART. 13
      (1) Se interzice publicitatea către publicul larg pentru medicamentele care: a) nu au autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în România;
      b) se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală;
      c) conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope, în conformitate cu
      prevederile legale în vigoare;
      d) sunt prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate.

    • Dacă mai citiți încă o dată articolul veți vedea 3 surse din două cărți, în citație completă, numai bune de citit. Nu de alta, dar sunt în programa biochimiștilor în toți anii de licență și master.

    • Aroganta nu îți face cinste. Nu toți sunt biochimiști, așa cum tu nu ești medic, cu atât mai mult epidemiolog. Pana una alta articolul e o opinie percepută “explicita” de unii, dar extrem de “subțire” raportat la complexitatea cauzei. Nu contesta nimeni ca ești pregătit, dar mai e cale lunga pana la statutul de profesor/cercetător. Iar ei, de obicei sunt mai reținuți știind ca mâine ar putea descoperi ceva ce sa le contrazică propria teorie, iar eu cred ca in asta consta geniul lor!

    • Nici măcar nu îmi scrieți bine numele și îmi vorbiți de aroganță. Evident, cu un comentariu sub semnul anonimatului. Eu i-am răspuns doamnei Sutu, deși mă lua peste picior, pentru că și-a asumat și și-a pus numele acolo.

      Mergeți și întrebați experții epidemiologi atunci, începând, de pildă, cu dnul Răzvan Cherecheș. El vă va lămuri mai bine decât am reușit să o fac eu în 4000 de cuvinte. Sau toți doctorii și oamenii implicați în campania de vaccinare, aceia pe care îi ignorați cu prisosință de 8 luni de zile. Îmi pare rău că nu am scris o carte de 250000 de cuvinte care să vă mulțumească, dar nu acesta era scopul unui text jurnalistic.

    • Întotdeauna vei obține o reacție de la un om al cărui EU îl domina, dacă ii vei stâlci numele. Și apropo de EU și reacția ta la mesajul dnei Victoria, eu cred ca mesajul ei era adresat dlui Costel, nu tie. Dar te-ai simțit atacat și ai răspuns cu aroganta celui băgat in seama. Poate ca povestea acestui articol va aduce ceva învățătura. Sau poate nu. De tine depinde doar. Seara buna!

  • Sergiu iti doresc mult succes in continuare, sa nu ti seama de rautatile unora care comenteaza doar ca sa se afle in treaba…….

  • Imi pare rau pentru înțelegerea greșită a celor spuse de mine,mă adresăm lui Ciuca Costel care zicea”opiniile tînărului student sunt contrare celor exprimate de laureați ai premiului Nobel și chiar de către creatorul ARN mesager ”
    Am apreciat articolul tău și l-am distribuit sperînd că va ajută la cunoaștere și luarea de hotărîri în cunoștință de cauză.

    • Îmi pare rău pentru confuzia mea. Nefiind replică celui de mai sus, crezusem că mi se adresează mie. Mulțumesc de clarificare și apreciere.

  • Prevăd o carieră psibilă în învățământ universitar pentru Sergiu Petrușcă. Felicitări, știi să vulgarizezi informație științifică pe ințelegrea maselor folosind analogii și un limbaj simplu.
    Cineva care ar fi intrat în termeni de adenină, guanină, citozină, tiamină i, CRISPR …i-ar fi pierdut din primul moment.
    Cunosc personal un tânăr, (cu părinți de origine română, mama șefă de promoție , apoi doctorat în genetică ) cam de aceiași vârstă cu Sergiu care tocmai a fost acceptat într-o universitate nord-americană în cadrul unui program de bioinginerie moleculară, iar interesul lui la 21 de ani e cum s-ar putea să modifice la nivel molecular sinteza unor gene care să prevină sau să ajute bolnavii de Alzhemeir și Parkinson, boli degenerative ale sistemului neurologic. Și îmi aduc aminte cum părintele a încercat să transfere o parte din cunoștiințele ei la universitatea primară din Ro…și de răceala pe care au manifestat-o persoanele de acolo. Numirile se fac în universitățile române pe criterii de loialitate.
    Iar atunci când funcționează un concurs pe merit, problema următoare e subfinanțarea cercetării (laboratoare, fonduri) . Iar până când un produs în urma cercetării devine accesibil pe piață ..mai trec zeci de ani.
    Revenind la covid19 reticența pe care o afișează în general lumea (nu neapărat românii) se datorează platformelor social-media unde unele personalități abile în domeniul manipulării emoțiilor dar zero barat în domeniul cunoștiințelor științifice au acces la grupuri largi datorită popularității , Ele doar vin să reîntărească prejudecăților unora. Conspirații etc.
    Tot m-am mirat că nu a apărut în rândul conspiraționiștilor români argumentul că vaccinul ARN este o armă letală cu întârziere pentru că a fost atribuit la bază efortului unei unguroaice naturalizată cetățean .american.
    https://www.statnews.com/2020/11/10/the-story-of-mrna-how-a-once-dismissed-idea-became-a-leading-technology-in-the-covid-vaccine-race/
    Și în continuare sunt mirat cum nu se aude de alți români, de Albert Barabasi Laszlo și contribuția destul de majoră la evoluția cunoașterii sistemelor inclusiv biologice.
    Sau că mulții dintre compatrioți nu știu să caute surse de referință primară gen
    https://coronavirus.jhu.edu/map.html
    privind boala.
    Dar se speculează la greu pe energii, cipuri implantate, tehnologiii inventate de corporații ce merg mână în mână cu medicii la scară planetară etc.
    Sau câți realizează fragilitaea vieții la scară planetară ..câți au auzit de Nassim Taleb, câți au înțeles ce înseamnă explozia de pe Jupiter un mic eveniment științific ..
    La bază cred e următoarea observație.
    Cât timp educi de timpuriu o parte religioasă dogmatică ca mijloc de control social a maselor (identitate apartenență , coeziune de grup) de fapt vii să ucizi din fașă curiozitatea copiilor , accesul la informație de calitate, dezvoltarea unei gândiri critice care să-ți permită să iei decizii bune când e vorba de sănătatea ta pesonală și a persoanelor din jur. Vaccinarea poate proteja vieți. Și e demonstrat că a protejat. În trecut cu boli uitate, în prezent cu vieți salvate evident. Economiile care se deschid repede sunt în țările care au avut rate de vaccinare majoră. Pentru că la nivel de costuri și control e extrem de greu să administrezi valuri , la nivel științific nevaccinarea crește riscul de selecție naturală a unor variante mai agresive și virale ale virusului. Prețul îl plătește o populație cu sistemul genetic și imunitar nepregătit.
    Sunt și vești bune,
    https://www.news-medical.net/news/20210810/IMBA-researchers-may-have-found-the-Achilles-heel-of-SARS-CoV-2-virus.aspx

    • Există medici şi medici.
      La extreme unii care îmbină misticismul teologic cu politica şi medicina pe la Bistrița, sau un Lary Brilliant care a eradicat variola.

      https://www.cnbc.com/2021/08/09/covid-epidemiologist-larry-brilliant-on-delta-variant-vaccinations.html

      E o evidență campania de vaccinare e un eşec în România , doar slaba densitate a populației în rural , vaccinarea anterioară masivă contra tuberculoazei in timpurile comuniste plus aplicarea măsurilor de control a deplasărilor în mod drastic au încetinit progresia pandemică.
      Bineînțeles, acultați medicii competenți pe domeniul respectiv, chiar şi cei cu culori politice ca dl Rafila.
      Despre Sergiu eu cred că va sfârşi a trăi într-o țară la vest pur şi simplu nu se regăseşte în valorile şi stilul de viață promovat la nivel de societate. Străin printre ai săi. Ca şi mulți din cei care am părăsit țara.

    • CC, mulțumesc de feedback și mai ales de link-urile pertinente. Nu îi putem mulțumi pe cei ce se vor nemulțumiți. Acum îmi spun că sunt student și că nefiind expert opinia mea nu e pertinentă. Dacă eram doctor nu mai conta cât de pertinentă era opinia pentru că aceasta ascundea acel ceva politic sau chiar masonic în spate. Consensul științific și meritocratic sunt moarte atunci când totul este lăsat la democrația opiniei publice, nu la cea a celor din interiorul domeniului. Și consensul doctorilor și a specialiștilor spune că da, vaccinarea e ce trebuie, oricât de mult i-ar ignora. Iar eu nu am spus nimic altceva.
      Dar la noi mereu dacă cineva ia boul de coarne și apără adevărul care doare, trebuie să fie luat la mișto just for the sake of it. Dacă mi-ar fi arătat până și o singură greșeală dpdv științific în articol, aș fi recunoscut și corectat, cu umilă considerație. Dar ne ascundem după statut social și ‘experiențe’, și apoi ne mirăm de ce elevii români au frica de a se exprima. Fix de-aia, că trebuie să vină cineva să îi spună că degeaba are dreptate, că-i mic și nota 10 e numai a adultului.
      PS: despre CRISPR ni s-a vorbit încă de la prima oră de bio celulară, și sper să îi meargă proiectul bine de tot!

  • Iar cifrele vorbesc pe succesul vaccinării.
    700 000 infecții analizate în Canada de la începutul campaniei de vaccinare, doar 0,09 % din persoanele care au primit ambele doze au fost spitalizate vs 4,5 % din cele care nu au nici o doză.
    Pe 8000 decese doar 200 au fost persoane care au primit două doze de vaccin-condiții medicale anterioare probabil.
    Varianta Delta face ravagii printre cei nevaccinați majoritatea cazurilor din terapiile intensive sunt cei nevaccinați.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS