Susţineţi o idee senzaţională, nu lai la la!

Am avut plăcerea să o întâlnesc pe Smaranda Mureşan de la Fundaţia Progress Bistriţa, coordonatoarea proiectului „Bistriţa gastronomică”, finanţat cu 5000 de lei de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, o sumă derizorie pentru un proiect atât de îndrăzneţ, frumos şi extrem de eficient pe termen lung pentru salvarea identităţii noastre locale.

Fundaţia Progress vrea ca, până în luna noiembrie, cu ajutorul a şapte voluntari, să adune reţete vechi, tradiţionale, din Bistriţa şi de pe Valea Bârgăului pe care să le putem reproduce graţie fotografiilor realizate de la ingrediente până la produsul finit, filmelor şi secretelor pe care ni le vor spune gospodinele intervievate. Toate aceste mici istorii ilustrate le vom regăsi apoi într-o carte electronică, aşa numita eBook ce va putea fi utilizată de proprietarii de restaurante şi pensiuni, muzee şi biblioteci, de autorităţile publice, de oricine va dori să se laude cu ce are locul mai interesant, mai frumos şi mai gustos.

Am întrebat-o pe Smaranda Mureşan de ce fundaţia s-a limitat la zona Văii Bârgăului şi a Bistriţei câtă vreme avem reţete foarte interesante – cum ar fi plăcinta cu brânză sărată de la Runcu Salvei – şi în alte zone ale judeţului. Mi-a explicat că suma e mică şi că, oricum, din banii alocaţi şi din ce mai pune şi fundaţia (1700 de lei) nu se pot acoperi decât o parte din cheltuieli. De exemplu, voluntarii vor filma cu telefoanele lor mobile, aşa că se va lucra semiprofesionist. Apoi, nu ştiu cât de bine pregătiţi în ale documentării vor fi nişte tineri care nu au mai făcut asta şi nici cât de motivaţi. Ca să fii concentrat şi să-ţi iasă ceva de calitate, trebuie să te poţi deplasa pe teren, să ţi se asigure diurna, eventual o minimă recompensă bănească. Şi documentarea nu e tot. Informaţiile trebuie prelucrate, editate, postate pe internet unde costă găzduirea unui site. Cu 6700 de lei nu faci mare lucru chiar dacă vrei.

În timp ce Smaranda Mureşan îmi povestea cum vede ea proiectul, îmi şi imaginam că pe portalul Consiliului Judeţean şi pe fiecare site de primărie avem un link către acest viitor site cu reţete tradiţionale din Bistriţa-Năsăud, cum turiştii interesaţi să descopere şi specificul culinar al zonei noastre răsfoiesc încântaţi acest eBook aflat în dotarea tuturor restaurantelor din judeţ, cum comandă te miri ce şi constată încântaţi că e exact ca în fotografie, cum pleacă din Bistriţa-Năsăud şi mai încântaţi că au aflat că reţeta e de la 1900, că a inventat-o o gospodină din satul Arşiţa sau te miri de pe unde. Dacă nu putem impresiona cu civilizaţie occidentală, cu drumuri ca în vestul Europei – fiindcă e clar că până acolo e cale lungă -, măcar să lăsăm o bună impresie celor care ne gustă mâncarea. Aici nu putem greşi ştiind foarte bine cât de impresionaţi sunt străinii de mâncarea noastră, cât de mult le place şi cât de lăudaţi sunt românii pentru inventivitatea lor.

În aceste condiţii, mă întreb – sincer – de ce primarii din Bistriţa-Năsăud nu găsesc în bugetele comunităţilor pe care le conduc măcar o mie de lei pentru susţinerea acestui proiect extrem de ingenios şi de interes general. Avem 62 de primării, plus Consiliul Judeţean. Dacă fiecare ar contribui cu o mie de lei, am avea 63.000 de lei, bani cu care s-ar putea aduna toate reţetele minunate din judeţ, de la cele pentru masa de zi cu zi, la cele pentru sărbători, la conserve, am promova la pachet şi locurile în care au fost create, oamenii, am deschide drumurile spre turismul culinar.

Cred că ar fi un proiect excepţional pe care ar merita să-l promoveze cu toată convingerea Asociaţia primarilor de comune din Bistriţa-Năsăud, primarii de oraşe, Primăria Bistriţa şi Consiliul Judeţean. Degeaba facem tot felul de asociaţii şi fundaţii şi ne propunem să facem şi să dregem dacă eşuăm într-un festival la care se prăjesc pe grătare aceiaşi mici pe care îi putem mânca şi în parcările marilor magazine, şi acasă, luaţi la cutie. Tinerii aceştia au o idee frumoasă care nu mai presupune nimic altceva decât susţinere pentru implementare. Vom vedea cum o vor concretiza în luna noiembrie, însă după aceea e absolut necesar să facem încă un pas pentru a da lucrurilor coerenţă şi durabilitate.

Provocarea merită luată în serios şi de proprietarii de restaurante din judeţ care ţin la prestigiul lor. Dacă nu ne ocupăm singuri de păstrarea identităţii noastre cine credeţi că o va face? Eu am încredere în reuşita proiectului propus de Fundaţia Progress şi sper că toţi cei responsabili îl vor susţine. Să mai lăsăm în plata Domnului lălăielile şi să facem lucruri de durată şi de folos pentru cât mai multă lume şi, evident, cu o durată mai mare de o zi-două.

Cristiana Sabău