Descoperă principalele tendințe în securitate cibernetică pentru 2026. Află cum influențează AI, deepfakes și NIS2 peisajul digital din România și global.

Tendințe în securitate cibernetică pe care oamenii le caută pe Google

Peisajul digital se transformă cu o viteză uluitoare, iar în 2026, securitatea cibernetică a încetat să mai fie doar o preocupare a departamentelor IT, devenind un subiect central pe agenda publică. Volumul căutărilor pe Google privind protecția datelor și noile amenințări reflectă o conștientizare tot mai mare a riscurilor într-o lume hiper-conectată. De la utilizatori individuali care caută un mediu sigur pentru activitățile lor pe platforme precum Xon Bet, până la lideri de business care navighează prin reglementări complexe, interesul pentru soluții de apărare proactivă este la un nivel istoric.

Această evoluție este marcată de trecerea de la metodele tradiționale de atac la strategii hibride, alimentate de tehnologii emergente. Înțelegerea acestor schimbări nu este doar o necesitate tehnică, ci un pilon esențial pentru menținerea încrederii în ecosistemele digitale moderne.

Ascensiunea inteligenței artificiale generativ-ofensive

În prezent, inteligența artificială nu mai este doar un instrument de asistență, ci a devenit motorul principal din spatele celor mai sofisticate atacuri cibernetice. Căutările pe Google indică o îngrijorare crescută față de „AI hacking” sau atacurile automate care pot identifica vulnerabilități în timp real, mult mai rapid decât orice echipa umană. Infractorii cibernetici utilizează modele de limbaj de mari dimensiuni pentru a genera cod malițios personalizat care poate ocoli scanările de securitate tradiționale.

Această democratizare a atacurilor complexe înseamnă că bariera de intrare în criminalitatea cibernetică a scăzut considerabil. Chiar și atacatori cu cunoștințe tehnice limitate pot acum lansa campanii de amploare globală folosind instrumente de automatizare. Principalele forme de amenințări bazate pe AI includ:

• Malware polimorfic: Software malițios care își schimbă constant semnătura digitală pentru a evita detecția bazată pe fișiere.
• Automatizarea exploatării vulnerabilităților: Algoritmi care scanează infrastructurile cloud pentru a găsi breșe de securitate în secunde.
• Prompt Injection: Tehnici prin care sistemele de AI ale companiilor sunt manipulate pentru a dezvălui date confidențiale prin comenzi ascunse.

Pe măsură ce aceste tehnologii devin tot mai accesibile, organizațiile trebuie să adopte la rândul lor soluții de „AI defensiv”. Aceasta implică utilizarea unor sisteme de monitorizare capabile să învețe comportamentele normale ale rețelei și să intervină autonom atunci când detectează anomalii care indică un atac iminent.

Ingineria socială și deepfakes în 2026

O altă tendință majoră care domină interogările utilizatorilor este legată de veridicitatea informațiilor și a identităților în mediul online. Tehnologia deepfake a evoluat până la punctul în care clonarea vocală și video este aproape imposibil de distins de realitate în timpul apelurilor live. Acest lucru a dus la o explozie a atacurilor de tip „vishing” (voice phishing) și „business email compromise”, unde atacatorii impersonează directori executivi sau parteneri de afaceri pentru a autoriza transferuri financiare frauduloase.

Încrederea, care este fundamentul oricărei tranzacții digitale, este acum direct atacată prin metode de manipulare psihologică extrem de bine puse la punct. Nu mai este suficient să verificăm adresa de e-mail a expeditorului; acum trebuie să punem sub semnul întrebării însăși imaginea și vocea celor cu care interacționăm virtual.

Suveranitatea datelor și conformitatea cu NIS2 în România

În România, interesul pentru cadrul legislativ a crescut semnificativ odată cu implementarea deplină a directivei europene NIS2. Această reglementare impune standarde stricte de securitate pentru o gamă largă de sectoare, de la energie și sănătate, până la administrație publică și servicii digitale. Companiile românești caută pe Google ghiduri de conformitate și soluții de raportare a incidentelor pentru a evita sancțiunile severe prevăzute de lege.

Suveranitatea datelor a devenit, de asemenea, o prioritate strategică. Există o presiune tot mai mare pentru stocarea și procesarea datelor sensibile pe infrastructuri locale sau în interiorul Uniunii Europene, pentru a garanta că legisliația națională și europeană este respectată. Această tendință este alimentată de incertitudinile geopolitice și de dorința de a reduce dependența de furnizorii de tehnologie din afara spațiului comunitar.

Implementarea unor măsuri de reziliență conform noilor standarde nu trebuie privită ca o simplă obligație birocratică, ci ca un avantaj competitiv. Pentru a asigura o tranziție lină către conformitate, organizațiile pot urma acești pași fundamentali:

1. Evaluarea riscurilor la nivelul lanțului de aprovizionare: Analizarea tuturor furnizorilor de servicii pentru a se asigura că aceștia respectă standardele minime de securitate.
2. Auditarea continuă a sistemelor: Trecerea de la scanările anuale de vulnerabilități la un model de monitorizare permanentă a suprafeței de atac.
3. Instruirea angajaților: Dezvoltarea unei culturi interne în care securitatea cibernetică este responsabilitatea tuturor membrilor echipei.

Acești pași contribuie la crearea unei infrastructuri reziliente, capabilă să reziste nu doar atacurilor directe, ci și presiunilor externe care pot afecta continuitatea activității.

Securitatea identităților și „Agentic AI”

Pe măsură ce avansăm în 2026, conceptul de identitate digitală se extinde dincolo de utilizatorii umani. Apar tot mai multe „entități AI” autonome sau agenți software care acționează în numele angajaților sau al proceselor de business. Securizarea acestor identități non-umane este una dintre cele mai noi și critice tendințe. Google înregistrează o creștere a căutărilor pentru termeni precum „machine identity management” sau „shadow AI agents”.

Fiecare agent AI care are acces la bazele de date ale unei companii reprezintă un nou punct de intrare potențial pentru atacatori. Dacă un astfel de agent este compromis, el poate fi folosit pentru a extrage informații sau pentru a manipula procese interne fără a declanșa alertele clasice destinate comportamentului uman.

Construirea unei strategii de reziliență cibernetică

Viitorul securității digitale nu depinde de un singur instrument „magic”, ci de o abordare stratificată care combină tehnologia de ultimă oră cu o guvernanță solidă și o educare constantă. Tendințele pe care utilizatorii le urmăresc pe Google subliniază faptul că toți suntem parte dintr-un ecosistem interconectat, unde securitatea fiecăruia depinde de vigilența celorlalți. Adaptabilitatea este cuvântul de ordine în 2026.

Este momentul să trecem de la o postură defensivă reactivă la una proactivă, anticipând mișcările adversarilor prin investiții inteligente în tehnologie și oameni. Vă încurajăm să revizuiți astăzi politica de securitate a organizației dumneavoastră și să implementați soluții de autentificare rezistente la phishing, asigurându-vă astfel că sunteți pregătiți pentru provocările digitale de mâine.