„USL susţine reîntregirea salariilor bugetarilor în paralel cu reducerea CAS pentru angajatori. Vom întrerupe protestul nostru şi vom participa la dezbateri în Parlament când va fi pe agendă o astfel de dezbatere. Susţinem reîntregirea acestor salarii în paralel cu reducerea CAS pentru angajatori fiindcă reducerea CAS ar duce la crearea de noi locuri de muncă ceea ce ar duce la noi fonduri la bugetul de stat”, a spus Moldovan.
Liderul PSD Bistriţa-Năsăud a spus că reîntregirea salariilor pentru bugetari va putea fi făcută doar în anumite condiţii.
„Reîntregirea salariilor va putea fi făcută doar dacă va fi oprită maşinăria de furat a PDL. Este inadmisibil ca în România în care oamenii nu au cu ce să îşi plătească întreţinerea pe luna februarie să se fure cu miliardele de euro”, a declarat Moldovan.
El a spus că, în perioada următoare, PSD Bistriţa-Năsăud va prezenta dovezi despre cum se fură la nivelul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, condus de Liviu Rusu (PDL).
„O să vedeţi ce se întâmplă la CJ şi ce vor să facă acolo legat de licitaţia pentru desemnarea operatorului care să colecteze deşeurile din judeţ. O să apară documente cu furturi de milioane de euro. Aici e o scară mai mică, nu e vorba de miliarde (de euro –n.r)”, a declarat Moldovan.
CJ Bistriţa-Năsăud face eforturi în această perioadă să obţină acordul primarilor din judeţ care fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor care refuză să accepte caietul de sarcini în baza căruia să fie selectat, prin licitaţie, operatorul care să colecteze selectiv deşeurile din judeţ. Primarii USL acuză conducerea CJ că vrea să favorizeze anumite firme.
Din cauză că nu a fost desemnat încă operatorul, depozitul ecologic de deşeuri de la Tărpiu, construit cu bani europeni, nu poate fi utilizat.
Pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, CJ Bistriţa-Năsăud a beneficiat de finanţare prin Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a Proiectului fiind de peste 140 de milioane de lei din care 98% finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat şi 2% contribuţia beneficiarului prin bugetele autorităţilor locale.
Adaugă comentariu