Potrivit Grupului de Acţiune Locală ”Leader Bistriţa-Năsăud” care are parteneri zece primării, Ocolul Silvic Valea Ilvei, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, opt ONG-uri şi mai multe firme, în zonă “oferta de servicii de cazare este dintre cele mai proaste din ţară”.
Conform estimărilor, întregul judeţul Bistriţa-Năsăud dispune doar de 4-5% din totalul unităţilor de cazare ale Regiunii Nord-Vest din care mai fac parte judeţele Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Cluj. Zonele care oferă locuri de cazare la un nivel apropiat de potenţialul pe care îl oferă decorul natural sunt Sîngeorz Băi, Şanţ, Lunca Ilvei şi parţial Rodna.
“Conform estimărilor realizate pe baza datelor oferite de primărie, în Sîngeorz Băi, staţiune de tradiţie în turismul balneo-climateric, şi în satul aparţinător Cormaia se găsesc în jur de 10 unităţi de cazare, dintre care două hoteluri foarte mari, dar nu foarte moderne: Hebe şi Someşul. Totalul capacităţii de cazare este de cca. 1620 de locuri la nivelul zonei”, se arată pe portalul GAL.
Tot aici, se menţionează că Rodna şi Maieru, pe Valea Anieşului, oferă posibilităţi de cazare la un nivel rezonabil, aici funcţionând cinci pensiuni într-un decor montan foarte plăcut. În restul teritoriului, însă, oferta de cazare este aproape inexistentă.
Comuna Şanţ, pe de altă parte, este un punct tare pe harta turismului bistriţean, aici funcţionând mai multe pensiuni pe Valea Blaznei şi Valea Măriilor, dintre care se remarcă un complex turistic de proporţii: Poiana Zânelor, aflat la circa 7-8 km de drumul principal din ultima localitate de pe şosea, Valea Mare. Aici cabanele din complex, deşi destul de înghesuite în jurul unui drum îngust, oferă o mulţime de posibilităţi de agrement de la drumeţii pe munte, la mountain gliding, la alpinism, curse ATV, paintball şi piscină acoperită. Însă acest complex nu este încă folosit la capacitate maximă, mai trebuind finalizate unele lucrări, deşi cererea este foarte mare. Posibilităţi de dezvoltare mai sunt încă foarte multe în întreaga zonă.
“Pe Valea Ilvei – mai puţin Lunca Ilvei – nu este dezvoltat turismul, deşi peisajele deosebite şi posibilităţile de agrement ar justifica acest lucru. Zona ar putea fi ajutată în acest sens de realizarea unui complex turistic la Rotunda, idee aflată momentan în fază de proiect”, scrie pe pagina GAL.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, făcute publice de APDRP, nicio comună nu este considerată dezvoltată din punct de vedere turistic. Localităţile rurale primesc însă o notă de evaluare a potenţialului turistic de la 1 la 10, după cum urmează: Ilva Mare – 5, Ilva Mică – 3, Leşu – 6, Lunca Ilvei – 4, Măgura Ilvei – 3 , Maieru – 7, Poiana Ilvei – 1, Rodna – 8, Şanţ -7 Sîngeorz-Băi -0, Medie GAL – 4,88.
Sistemul de punctare a fost foarte sever: unele judeţe au media potenţialului chiar şi de 1,61 (Călăraşi), iar judeţele cu media cea mai bună obţin doar media 4,60 (Hunedoara), respectiv 4,67 (Alba).
“În aceste condiţii, media obţinută de GAL este comparativ foarte bună. Acest fapt se datorează fără îndoială patrimoniului natural deosebit şi posibilităţilor de agrement din zonă. Este încă o indicaţie a faptului că turismul trebuie să fie una dintre priorităţile de necontestat ale GAL Bistriţa-Năsăud”, mai scrie aici.
De altfel, cu puţin timp în urmă, GAL Leader Bistriţa-Năsăud a lansat un apel de selecţie pentru încurajarea activităţilor turistice.
Fondul disponibil alocat sesiunii de depunere a proiectelor este de 85.444 de euro/proiect. Data limită de depunere a proiectelor este 10.03.2014 ora 12:00. Depunerea proiectelor pentru Măsura 313 se va face la sediul Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Leader Bistriţa-Năsăud str. Principală, nr. 831, loc. Maieru, judeţul Bistrita Nasaud, în intervalul orar 09:00-12.00, zile lucrătoare. Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurii sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului şi se face trimitere la site-ul GAL şi APDRP. Procedura de selectie este afisata pe site-ul www.galleaderbistritanasaud.ro.
Interesant ca se discuta din nou într-un document oficial despre o structura turistica, aflată în faliment și închisă de peste un an. Este vorba de Valea Zanelor. În rest, 1600 locuri de cazare reprezinta peste 70% din capacitatea de cazare a județului. Pe acest tip de analiză nu se poate clădi o strategie reală de dezvoltare a turismului.