În ciuda pandemiei, Asociația Tășuleasa Social, condusă de Alin Ușeriu, a încheiat al 20-lea an al existenței sale – 2020 -cu un bilanț de invidiat: peste 400 de kilometri din Via Transilvanica finalizați, 1500 de drumeți care au străbătut deja traseul și gazde mulțumite că au avut oaspeți într-un an în care turismul clasic a fost la pământ.
”Eu cred că, pentru proiectele care au fost bine gândite de organizațiile care au avut un plan sustenabil, a fost un an foarte bun. Noi, cei de la Tășuleasa, am încheiat, de departe cel mai bun an. Acest lucru nu înseamnă că nu am avut pierderi și nu am desfăcut de câte 10 ori ce am făcut o dată sau că ce am zis astăzi nu a trebuit dezicem mâine. Așa a fost situația. Am reușit însă amenajarea a 400 de kilometri pe Via Transilvanica în 2020”, a spus pentru Timp Online președintele organizației, Alin Ușeriu.
”A fost un an în care am avut liniște și am putut face planuri pentru următorii 15 ani. A fost un timp foarte bun și de reflecție pentru că, în 2020 Asociația Tășuleasa Social, a împlinit 20 de ani în care cred că, în 2000, am fost mult înaintea vremurilor când am vorbit de voluntariat, perceput de majoritatea ca fiind munca degeaba, munca gratis din locurile unde este cel mai rău. Eu cred însă că voluntariatul presupune că tu dai cel mai prețios lucru pe care îl ai: pe tine însuți și trebuie să primești cel mai mare respect pentru că faci asta cu cea mai mare dedicare posibilă. În cei 20 de ani de mentorat pe care noi i-am făcut la Tășuleasa, s-a format o bandă de voluntari – ca să zic așa – enormă care au făcut ca aceste lucruri să funcționeze foarte bine”, a mai spus el.
De departe, cel mai prolific proiect s-a dovedit a fi Via Transilvanica, demarat în 2018, în Anul Centenarului, în ideea de a uni țara.
”După toate statisticile, pe Via Transilvanica au trecut peste 1500 de oameni. Ne-au sunat câțiva proprietari de pensiuni și case de vacanță de pe traseu și ne-au mulțumit frumos pentru proiectul nostru pentru că altfel viața lor ar fi fost mult mai grea. Să ai la capătul anului vești că ai făcut ceva cu sens care a salvat locuri de muncă mie mi se pare cel mai bun lucru. Eu îmi doresc foarte mult ca toate comunitățile acestea de pe Via Transilvanica să se poată ajuta singure pentru că au n proiect extraordinar de frumos care funcționează oriunde l-am făcut, și în Mehedinți, unde sunt doar 100 de km, și în Bucovina unde oricum era un turism bine dezvoltat, dar care e completat de un turism foarte sustenabil, turismul activ, care reține omul, îl face să fie obosit când ajunge într-o comunitate, să primească cu drag ce i se oferă. În Bucovina, spre exemplu, turiștii nu stăteau mai mult de două zile. În cele două zile, putea vedea toate bisericile și mănăstirile. Pe Via Transilvanica, turistul face 7 zile prin Bucovina, atât reușim să-l reținem noi în această zonă frumoasă”, a spus el.
Iar anul 2020 în care lumea a evitat locurile aglomerate a fost unul în care Via Transilvanica s-a dovedit a fi cea mai la îndemână soluție pentru cei carea u vrut să bată țara la pas, singuri.
”Pandemia ne-a ajutat să ne îndepărtăm și noi în România de fostul turism de distracție. Trendul mondial – și asta se poate vedea pe El Camino de Santiago – acesta este: s-a însutit în ultimii 20 de ani numărul de oameni care merg pe el. Acesta este și turismul pe care îl propunem noi: slow, la pas, ca drumețul să vadă valorile din comunitate, eventual cu bicicleta sau cu e-bike. În Europa sunt enorm de mulți oameni pensionari, activi, care abia așteaptă să găsească o rută nouă pe care să nu te pierzi, cum e Via Transilvanica, cu un puternic impact istoric, natural, culinar. Noi avem de toate. Eu cred că 2020 a fost unul bun pentru Via Transilvanica, dar, oricum, trendul mondial este că acest drum va fi folosit de zeci de mii de oameni pe an și atunci lucrurile se vor schimba profund și va trece într-un top proiecte bune din punctul meu de vedere pentru a promova România ca destinație ecoturistică pentru că noi nu avem nici cine știe ce orașe, nici munți de 3000 de metri unde să avem domenii schiabile, nici litoraluri care să fie frecventabile 8 luni pe an, dar avem un patrimoniu rural excepțional care poate fi pus la dispoziție de mâine fără niciun fel de efort: casa din față, punctul gastronomic local, legislația care deja există, oameni care se laudă că sunt primitori. Satele noastre, cred eu, sunt ultimele locuri care nu mai pot fi jefuite. Etniile maghiară și germană au lăsat aici un patrimoniu rural extraordinar de interesant care te face să te simți bine, să te apropii de tine. Eu cred că asta trebuie să învățăm de acum încolo: să ne apropiem de noi, de valorile noastre individuale”, a declarat Alin Ușeriu.
Pentru a încuraja oamenii să devină gazde pentru turiști, Asociația Tășuleasa Social va mai face ceva: ”Vrem cu Charley Ottley să facem un film și să promovăm punctul gastronomic local. Eu cred că acesta e viitorul. O casă să poate oferi camere și ce fac cei de acolo de mâncare doar mergând la DSP pentru autorizație ca dovadă că face mâncare în siguranță fără să ajungă la Ministerul Turismului să-și ia nu știu ce stele complicate pentru care îți trebuie și o logistică. Îna cest caz, nu mai rentează. Eu cred că viitorul e casă de oaseți, punct gastronomic local și nu pensiune care, ca să fie sustenabilă, trebuie să fie de la 50 de locuri în sus. Noi am promovat acest lucru, dar și autoritățile locale trebuie să ne ajute și să promoveze acest lucru pentru că trebuie să existe fiscalizare. Unii drumeți au făcut donații, oamenii au fost deschiși, dar pe viitor ne dorim ca acest lucru să fie oficial: să știe toată lumea de unde mănâncă, cât costă, ca să nu avem jecmăneală. Eu mi-aș dori ca, având un proiect așa de frumos ca Via Transilvanica, să facem altfel decât până acum”.
Așa cum s-a putut vedea încă de anul trecut, locuitorii satelor prin care trece Via Transilvanica au fost mai mult decât deschiși.
”În 2020 am avut câteva familii care își doresc să se mute pe Via Transilvanica pentru că acolo e mai mult decât turism: e viață socială, tu trăiești în liniște și prin bătătura ta trec oameni care îți aduc vești plecate din Bucovina. Eu am spus că am fost pe El Camiono de Santiago și am văzut care e valoarea spirituală, nu religioasă. Pe aceea nu o putem face că noi nu avem la capăt un apostol pe care să-l îmbrățișăm, noi avem în schimb un patrimoniu care ne dă oricum înapoi o valoare spirituală. Orice om care merge pe jos, la un moment dat ajunge să se gândească la el. Din acel moment, noi am câștigat pariul. Oamenii de pe drum își doresc să fie parte din acest proiect. Noi așa am și câștigat. Dacă întrebi pe oricine traseul de bandă roșie – unul vechi de o sută de ani în România – habar nu are nimeni chiar dacă trece pe terenul lui. Dacă întrebi de Via Transilvanica, știu de la 30 de km din stânga și din dreapta unde este pentru că este al lor. Are o reclamă bună, trece pe drumuri accesibile pentru oamenii activi. Și atunci omul se simte parte din proiect. E rețeta pentru un proiect de țară: să participăm cu toții la el. Nu putem aștepta de la frații Ușeriu sau de la Tășuleasa Social să facă ei. Nu e cum. Trebuie să participăm activ”.
Potrivit lui Alin Ușeriu, în 2020 nu s-au mai distrus indicatoarele de pe Via Transilvanica, față de primul an când mai mult de jumătate dintre ele au fost rupte, acum progresul este evident.
”Ce ne bucură cel mai tare este că nicio bornă nu a suferit niciun fel de vandalizare, mutare, strămutare. Sunt locuri unde le-am montat pe teren privat, iar oamenii au fost bucuroși să aibă acest mini-monument. Uitați ce frumos e să nu te pierzi într-o țară. Să o iei de undeva și să ajungi în celălalt capăt”, a mai spus Alin Ușeriu.
În 2021, va fi amenajată Via Transilvanica pe 280 de km în Caraș-Severin, în Banat: ”Vom trece prin Banatul montan, o regiune extraordinar de frumoasă, cu un patrimoniu etnic, cultura și natural foarte frumos. Mai avem Hunedoara cu ale ei cetăți cu Sarmisegetuza, podișul Hațeg, minuni pe care le adăugăm valorii unui drum pornit din Bistrița-Năsăud. Mi se pare extraordinar să ai voie să croiești o cale. Și mai avem Alba de unde am început, iar atunci credeam că va dura 10 ani, dar uite că după trei ani putem vedea pe gaura cheii atacul final. Mai trebuie să convingem mulți sponsori pentru că încă nu sunt finanțați peste 500 de km din toată această poveste, dar, la viteza cu care am făcut deja lucrurile, cred că ne putem uita pe gaura cheii la marea finală, ceea ce m-ar bucura foarte tare”.
Până acum, au fost amenajați 800 de km din Via Transilvanica. Poteca tematică și de pelerinaj ar urma să aibă în final peste 1400 de km.
Felicitari celor doi frati Useriu , oameni faini care au reusit sa produca o asemenea emulatie si sa adune in jurul lor atatia voluntari inimosi.Doi oameni care fac multa cinste judetului. Insasi idea de a face o asemenea „viae” , as numi-o poate „gaura de vierme” prin care poti ajunge la atatea frumuseti , merita admiratie.Dar s-o si infaptuiesti inseamna sa te inhami la o munca de sisif.Inseamna sa dai clasa statului care in 30 de ani n-a reusit sa uneasca provinciile istorice. Apoi as zice ca apostoli ai neamului avem si noi , atat la cele doua capete cat si pe parcurs iar din aceast drum se pot desprinde apoi alte „carari ale cunoasterii”. Ma gandesc la locurile prin care a haladuit Avram Iancu , la manastirea Prislop la multe castele si lacasuri sfinte , presarate in lungul drumului de iarba , de flori si de cantec strabun , cel ce se prefigureaza a le intrece pe toate (pe drumul de fier , de merge trenul pe el , pe drumul de piatra cel pe care merge lumea toata si pe drumul de pamant , pe care merg ciobani cantand).Caci frumusetile nu se insira de-a lungul drumurilor umblate ci sunt ascunse si trebuie cautate…Inca o data felicitari si viata lunga pentru a creste acest copil de suflet numit Via Transilvanica si a-l face cunoscut in lume.
WOW! FELICITARI !
Felicitări, din toată inima! Ați reusit sa porniți un proiect”de tara”, pe care putini oameni l-au crezut posibil! Precum calfele calatoare ați bătut tara de sus în jos, identificând, marcând și realizand ceva extraordinar : o adevarata catedrala a unității neamului romanesc! Pe aceasta” poteca” nu este loc de egoism, individualism,sovinism,interes ocult… Este o „cărare” a prieteniei, a diverselor provocări interioare, a solidarității… este ceva ce ne unește, cum altadata era… Coroana! Mai mult de atât, s-a reușit crearea unei adevărate „pepiniere” de voluntari, majoritatea tineri si foarte tineri care vor duce Mesajul, mai departe! Va doresc, putere de munca în continuare! Cu respect, MNPop