(FOTO) Doi tineri originari din judeţul Bacău, Radu Turtă (39 de ani) şi Veronica Vaida (24 de ani), s-au stabilit de mai bine de doi ani în satul artistic din Dosul Gârciului, amenajat de artistul plastic Maxim Dumitraş la poalele vârfului Măgura din Munţii Rodnei. Sunt singurii locatari permanenţi ai aşezării unde, din când în când, vin artiştii să lucreze în casele lor de creaţie. După ce a condus restaurante, Radu a renunţat definitiv la vechile lui preocupări, în timp ce Veronica lucrează ca PR în online.
„M-am mutat la munte în ideea de a scăpa de oraş. Am avut un business la Bacău, iar după ani de zile mi-am dat seama că merg într-o direcţie greşită. Încerc acum să evit stresul şi aglomeraţia. Viaţa aici, la munte, decurge în linişte. Îmi fac singur programul. Ne trezim când vrem, la fel e şi cum somnul. E ca în rai, aş putea spune. Din prima am luat-o ca pe o vacanţă care a început să se prelungească. Treptat, a devenit un mod de viaţă să stai în vacanţă tot timpul. Mai vin prieteni şi cunoscuţi la cabană şi îi ghidez pe Ineu, pe Ineuţ sau facem ture prin zonă. Mai mergem la cules de ciuperci. Îi învăţ să le aleagă, plantele medicinale, să trăiască simplu şi frumos”, a spus Radu Turtă.
În Dosul Gârciului, el şi Veronica au o mică seră în care cultivă roşii, ardei, vinete şi zarzavaturi, mai cresc şi câteva găini şi au câţiva câini care îi apară de animalele sălbatice. Din când în când le mai dă târcoale un urs, mitreţii sunt vizitatori permanenţi, iar lupii trec în haite primăvara. Până acum însă, animalele sălbatice nu le-au făcut niciun rău.
„Poţi trăi cu foarte puţin. Nu ne trebuie decât strictul necesar. Nu ne trebuie îmbrăcăminte prea multă. Şi eu aveam tendinţa să-mi strâng o grămadă de lucruri. Şi acum mai am 150 de tricouri strânse într-un timp foarte scurt. Mi-am dat seama că îţi trebuie foarte puţin să te îmbraci şi să mănânci. Cu cât ai mai puţine, cu atât eşti mai fericit. Am ajuns la concluzia aceasta. Eu nu sunt artist, doar un privitor. Locuind într-un sat artistic, eu consider că ceilalţi lucrează pentru mine (râde n.r.). Ei pleacă, iar eu rămân cu lucrările. Stăm la poalele vârfului Măgura. Avem o pădure de foioase. Mai ales toamna îşi schimbă culorile şi iarna e superbă. Fiecare anotimp are ceva special. Priveliştea se schimbă aproape în fiecare zi. Când mă trezesc, privesc pe geam şi văd pădurea. E foarte frumos. Pădurea poate oferi ciuperci şi fructe de pădure. La vânat nu mă gândesc fiindcă sunt împotriva vânătorii. Pădurea îmi oferă în schimb linişte şi o stare de mulţumire. Sfătuiesc pe toată lumea să facă pasul ăsta”, a mărturisit Radu Turtă.
Veronica e absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice şi lucrează online pentru mai multe persoane şi o firmă pe Facebook. În rest, se ocupă de casă, face mâncare şi curăţenie şi e tot timpul bucuroasă de oaspeţi: „Viaţa la munte e foarte frumoasă şi liniştită. Aici trăim cu bucurie. Toate anotimpurile sunt frumoase. Cel mai mult îmi place toamna deoarece se schimbă peisajul de la o zi la alta. Nu regret niciun moment că ne-am mutat aici. Nu mai avem de gând să ne întoarcem la oraş”.
Unul dintre cele mai interesante articole pe care le-am citit pe TimpOnline!!!
Oamenii moderni din ziua de azi se stresează, au datorii la bancă, se ingrijorează de ziua de mâine, de locurile de parcare, de inflație, de salarii, de chirii, de trafic, de pasarele, de pârtii de schi etc.
Muncesc ca şi roboții prin fabrici sau prin birouri, fac acelasi lucru opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Unii muncesc prin străinătate, pe bani puțini şi departe de cei dragi.
Dacă îi intrebi „ce vei face in data de 27 octombrie 2032” îti vor răspunde fără ezitare …..”Mă voi trezi pe la 8:00, voi merge la muncă la 9:00, voi iesi de la muncă la 17:00, voi cina pe la 18:00, mă voi uita la televizor la 19:00, mă voi culca la ora 22:00.
– Dar in data de 02.05.2041?
– Acelaşi lucru. „Mă voi trezi pe la ora 08:00……..”
Unii dintre ei „se deşteaptă” intr-o bună zi şi işi dau seama că au uitat să trăiască.
Mi-a plăcut foarte mult articolul, pentru că ne face să reflectăm asupra modului in care ne trăim viața.
Cineva m-a intrebat : ce ar fi daca am face toti ,ce fac cei doi?
Cine ar munci,cine ar produce in industrie, cine ar mai construi etc?
Un raspuns ar fi faptul ca daca tot mai multi am intelege ca viata inseamna si altceva decat acumularea de bunuri, competitie acerba in a avea mai mult decat celalat, cu siguranta am trai mai frumos si de ce nu mai mult.
Alergatura aceasta de zi cu zi , de parca se sfarseste lumea, ne transforma cum bine a zi Adrian C. in roboti si ne face sa dam uitari ca suntem oameni si avem nevoie si de ”intamplari, momente” care sa ne bucure sufletul.
In vest ca robot poti sa iei si o pauza de un an sau mai multi pe somaj sau ajutor social , in romanistan bagi ca migu …. Gracias
Da și îți mai găsește zmau după aia de lucru, la cum merge treaba in vestul tau cel drag. Referitor la articol , felicitări celor doi , care au ales să trăiască fericiți și liniștiți. Bravo
Cu adevarat sunteti in RAI dragilor. Asta este viata profunda si sanatoasa de care cei mai multi dintre semenii nostrii au parasit-o. Sunteti cu mult mai aproape de CREATOR locuind si muncind cu sufletul liber si mintea ascutita in mijlocul NATURII . Bravo voua si va rog sa mai ne trimiteti stiri cu voi, dar si invatamintele de rigoare. Va scrie un tip care in cea mai mare parte a timpului face exact ca voi. Sa fiti VERZI pana la adanci batraneti. Si sa va faceti timp sa aveti si ingerasi(copilasi) pe langa voi.
Radule, venim sa va vizitam…Sper sa ne primiti!
Cu drag, vă așteptăm!
Dragilor ….FELICITARI.Si mie imi coace in cap aceasta idee.Cred ca tot cu titlu de vacanta am sa incep.
Multumesc si mi.ar place mult sa va cunosc.Va iubesc.
Bănuiesc că aveți un venit destul de consistent în ciuda faptului că trăiți în vacanță prelungită, aceste venituri le dobândiți datorita studiilor cale le-ați făcut în aglomerația orașelor. Am o întrebare pentru voi dacă aveți de gând să continuați să trăiți tot restul vieții așa, ce faceți cu copii, aveți posibilitatea să-i duceți la școală , ei ce vor face in viitor, din ce își vor câștiga existența? Eu am fugit din oraș acum 10 ani ,nu m-am izolat , trăiesc la marginea unui sat fără prea mulți vecini, am câteva capre,oi,porci ,găini ,iepuri,stupi de albine am 2000mp de gradina,deci manc din curte, marea problema este că sa întrețin toate aceste animale mă costă bani pentru că nu dețin pământ și trebuie sa muncesc sa le cumpăr mâncare. Am doua fete care sunt la școală ce credeți,școală o fac în oraș, medicul de familie este în oraș,și uite așa sunt dependent de mașină mașina nu funcționează cu apă așa că trebuie bani.si sa nu o mai lungesc ,unde e mă frate vacanta aia că muncesc de mă găsește dracii la serviciu ca sa am un ban de toate cele, muncesc și în grădină și la animale. Incercati sa faceți asta când nu aveți un purcoi de bani și mai aveți și niște copii pe langa voi.
Domnule Ilie,
Îmi cer scuze de întârzierea răspunsului la întrebarea adresată de dvs.
Aveți dreptate, putem sta așa ȘI datorită faptului că avem venituri în urma a ceea ce am realizat în oraș.
Cu siguranță vom avea și copii, dar avem norocul să fim la o distanță destul de mică de oraș, fapt ce ne va facilita accesul lor la educație. Plus faptul că eu voi profesa în învățământ aduce două benneficii în același timp: transportul copilului/copiilor la școală + alte venituri.
Ce vor face copiii în viitor? Ce vor dori, vă dați seama. Nu îi vom obliga să urmeze drumul nostru, ci doar le vom susține pașii în viață, cum este și normal.
Probabil s-a înțeles greșit conceptul nostru de „vacanță”, pentru că nu stăm toată ziua cu burta la soare. Avem și noi grădină de lucrat, livadă, animale de îngrijit (câteva găini, cu siguranță nu se compară cu ceea ce faceți dvs.), primim turiști, eu încă lucrez în online, ne mai angajăm în diferite proiecte care ne pot aduce venituri etc.
Așadar, conceptul nostru de „vacanță” este de a face ceea ce te mulțumește și, mai ales, într-un loc atât de frumos, un loc care nu te lasă să îți uiți/ignori esența, legătura ta cu natura și cu Divinitatea, dacă vreți.
Numai bine!
Veronica
Pentru remedierea colapsului global în care ne aflăm, nu există soluții globale, ci numai soluții „la firul ierbii“ – soluții demarate și întreținute de oameni care nu așteaptă subvenții de la guvern și sponsorizări de la corporații pentru a face binele. Oameni lucizi și integri, care ridică semne de întrebare asupra direcției în care se îndreaptă lumea, cu noi cu tot.
Graba în care suntem siliți să trăim ne-a confiscat timpul de gândire – nu avem timp să discernem între bine și rău, între adevăr și simulacru, între informație și minciună. Iar graba noastră și dezinformarea sunt extrem de profitabile pentru cei care ne repetă zilnic, fără încetare, că soluțiile unice de supraviețuire în ziua de astăzi sunt: job-urile epuizante, creditele pe zeci de ani pentru autoturisme sau locuințe scumpe și ineficiente și consumul dus la maxim. Oamenilor care știu că veșnicia nu s-a născut la sat ca să moară la oraș. Celor care s-au săturat de asfalt, de blocuri, de rate și de credite și care caută să iasă din acest angrenaj cât mai repede….
https://cartidintei.wordpress.com/despre-tei/