Mircea Archiudean: Consultare, ascultare, dezbatere → Decizie

”Spre deosebire de lumea anglo-saxonă, societatea românească este foarte puţin preocupată de procesul de „fabricare” a deciziei. Nici măcar sintagma pe care o folosim în limba română: “procesul de luare a deciziilor” nu ne face să conştientizăm cu adevărat procesul care stă sau ar trebui să stea în spatele acestui act. Nu e de mirare că atât la nivelul municipiului, cât şi la nivelul ţării ne confruntăm cu un decizii politice care ignoră priorităţile cetăţeanului.

Decizia politică, despre care vorbim în cazul problemelor de interes public, a ajuns să reprezinte un simplu act de opţiune personală şi de exprimare a voinţei politice. În mod normal, în exercitarea puterii decizia politică şi administrativă ar trebui să reflecte nu numai raporturile de putere între cei direct implicați ci să fie un rezultat al negocierilor şi să reprezinte un compromis acceptabil şi reprezentativ pentru cea mai mare parte cetăţenilor.

Ne propunem să înlocuim model actual bazat pe exclusiv pe confruntare care merge până la absurd cu un proces deschis și participativ. Prin propunerile noastre urmărim ca, la nivelul administraţiei deciziile să nu aibă la baza doar gusturi şi preferinţe individuale care să fie ulterior impuse prin folosirea pârghiilor politico-administrative ci dialogul construit în jurul interesele comune ale cetăţenilor Bistriței.

Cei care câştiga alegerile nu primesc un vot în alb pentru toate proiectele prezentate alegătorilor sau pentru orice alte idei care le vin pe parcursul mandatului. Dimpotrivă, ei trebuie să asigure protecţia şi reprezentarea corectă a intereselor tuturor cetăţenilor Bistriţei. Acest lucru poate fi realizat prin:

1. Dialog real cu partenerii din Consiliul Local cu reprezentanţii tuturor partidelor începând de la tema de proiectare trecând prin implementare şi până la evaluarea proiectelor.
2. Întocmirea şi promovarea unor proceduri de lucru prin care să se realizeze o consultare reală şi regulată a ONG-urilor.
3. Instituţionalizarea dialogului cu cetăţenii în vederea generării de proiecte – Consiliul cetățenilor.

Dialogul real presupune o atitudine diferită a principalilor actori la nivel local.

Deschiderea şi iniţiativa în acest sens desigur trebuie să aparţină Primarului. Opoziţia politică la rândul ei trebuie să iasă din automatismul votului împotriva doar de dragul opoziţiei. Nici acum nu am înţeles de ce liberalii sunt împotriva lărgirii la trei benzi a străzii Tărpiului sau împotriva transportului gunoaielor din Zăvoaie.

Pe de altă parte proiectele care privesc noi investitii în infrastructura publică, urbanismul (culorile blocurilor) sau conţinutul manifestărilor culturale nu pot fi tratate ca şi chestiuni care ţin „de gustibus et coloribus”. În problemele mari ale oraşului „muzica”, o plătim cu toții și este normal să fim consultați și să participăm la decizie prin implicarea reală a aleșilor locali. Referindu-ne la proiectele de investiții, nu este suficientă analiza acestora și aprobarea in Consiliul Local după realizarea documentațiilor. Consultarea trebuie să înceapă încă de la elaborarea temei de proiect. Pentru orice proiect de dezvoltare a infrastructurii publice trebuie identificate de la bun început chestiunile care întrunesc consensul și cele problematice. Doar în felul acesta pot fi găsite soluţiile acceptabile şi oportune și evitate confruntările politice care pot întârzia proiectele și le pot îndeparta de la formularea optimă și rațională pentru momentul în care au fost generate.

În al doilea rând, urmărim prin propunerile enunţate mai sus să trecem de la dialogul formal, de suprafaţa, cu societatea la instituționalizarea consultării permanente şi reale cu cetățenii pornind de la înţelegerea faptului că proiectele publice pe care în final le realizează Primăria nu trebuie impuse ci trebuie construite pornind de la nevoile reale ale celor interesaţi şi împreună cu ei. Acest lucru se va realiza prin: consultarea cu organizațiile neguvernamentale și consultarea cetăţenilor.

Oragnizațiile neguvernamentale constituie o componentă esenţială a societăţii deschise. ONG-urile se bucură de încredere din partea membrilor lor şi a societăţii și crează prin activitatea lor „bunuri publice”. Ne întrebăm, retoric desigur, cum ar fi arătat astăzi străzile Bistriței dacă nu ar fi existat ONG-urile implicate în protecția animalelor care au organizat adopția și trimiterea în străinătate peste o mie de câini în ultimii patru ani.

Implicarea ONG-urilor în diferitele etape ale procesului de luare a deciziilor presupune: informare; consultare; dialog şi în final parteneriat. Ne propunem să instituim proceduri de lucru prin care să asiguram o consultare reală şi regulată a ONG-urilor. Acestea pot contribui prin cunoştinţe şi expertiză independentă la procesul de luare a deciziilor si identificarea celor mai fezabile soluții pentru problemele puse în discuție. Dorim să folosim mai bine experienţa şi competenţa relevantă a ONG-urilor. În vederea facilitării participării ONG-urilor la gestionarea problemelor specifice şi a politicilor generale, va fi desemnată o persoană de contact pentru societatea civilă în calitate de interlocutor unic și vor fi create, grupuri de lucru şi organisme de consultare.

Pentru consultarea cetăţenilor ne-am propus mai departe să instituim un cadru de consultare directă astfel încât aceştia să-şi poată exprima periodic doleanţele şi opiniile cu privire la problematica generală a municipiului. În prezent accesul cetăţeanului la executiv este limitat la audienţe pentru rezolvarea unor probleme personale. Accesul la forul deliberativ şi decizional, Consiliul Local este asigurat prin posibilitatea participării la şedinţele de plen. Nici într-un caz nici în celelalt unul sau mai mulţi cetăţeni preocupaţi de rezolvarea unei chestiuni care depăşeşte interesul particular sau de grup, nu au posibilitatea să transmită propunerile lor executivului. În şedinţele Consiliului Local proiectele de hotărâre sunt deja formulate intervențiile sunt tardive iar prezenţa cetăţenilor la şedinţele de plen este folosită de principalele grupuri politice doar că factor de presiune în sensul adoptării sau respingerii unui proiect. În condiţiile în care nici consilierii locali nu îşi asumă obligaţia legală de a acorda audienţe, relaţia cetăţeanului cu aleşii este practic inexistentă pe parcursul mandatului, orice iniţiativă particulară se loveşte de zidul politic şi cetăţeanul cu idei şi iniţiativă ajunge repede să fie frustrat de evidenţa faptului că nimeni nu îl mai ascultă după momentul votului.

Ne propunem să dăm posibilitatea cetăţenilor să adreseze trimestrial propuneri şi idei de proiecte responsabililor direcţiilor de specialitate din executiv contribuind în acest fel la generarea de iniţiative de interes public, care în măsura în care sunt viabile, să fie preluate, dezvoltate şi finalizate după caz prin includerea în propunere de buget sau prin formularea unor proiecte de hotărâri iniţiate de către Primar.

Urmărim prin cele trei propuneri implicarea și participarea reală a tuturor celor interesaţi în proiectele publice pornind de la elaborarea temei de proiect şi până la adoptarea acestora în Consiliul Local. Chiar dacă, potrivit legii Primarul este ordonatorul principal de credit, cel care stabileşte proiectele de investiţii şi prioritatea acestora considerăm că acesta trebuie să fie în permanenţă deschis la feed-back-ul primit din partea cetăţenilor.

Nu înlocuirea unui personaj X cu un personaj Y ne va feri de decizii îndoielnice şi de proiecte discutabile. Nici pretinsa consultare cu specialiştii, în realitate oamenii de casa pripăşiţi pe lângă cabinetele potentaţilor, nu ne va garanta pe viitor intrarea în normalitate a unor lucruri evidente pentru bunul simţ comun. Vom menţiona doar câteva exemple: neînceperea unor proiecte de investiţii falimentare, prioritizarea lucrărilor de investiţii, întreţinere şi reparaţii, înlăturarea la timp de pe domeniul public a construcţiilor temporare (cort, scenă, catarge), regulament local privind cromatica faţadelor; numărul, amplasarea şi conţinutul lucrărilor de artă monumentală, construcţii sau amenajări publice; stabilirea calendarului şi conţinutului manifestărilor artistice în funcţie de preferinţele publicului sau utilizarea speciilor autohtone pentru aliniamentele stradale, protejarea arborilor mături etc.

Dialogul structurat desfăşurat pe cele trei paliere pe care îl propunem este soluţia pentru toate chestiunile care au generat controverse de-a lungul timpului. Abordarea normală și democratică în privința deciziei este singura care poate da satisfacţie cetăţenilor oraşului”

Ing. Mircea Archiudean, candidat PER la Primăria Bistrița

(PE)