Lucrări ca în Anglia la barajul Colibița. Cum va fi ”blindat” și ce pericole ne pasc dacă nu va fi golit lacul

Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud completările necesare la Studiul de evaluare adecvată pentru proiectul ”Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița”, care are în vedere golirea lacului.

Studiul a fost întocmit de SC Greenviro Cluj-Napoca, nefiind precizat un termen pentru demararea lucrărilor. De altfel, într-un  comunicat emis în primăvară, Administrația Bazinală Someș-Tisa preciza: ”În această etapă, a cărei durată nu poate fi estimată de către instituția noastră, Studiul de fezabilitate este promovat în vederea obținerii unei finanțări externe și se fac demersurile necesare obținerii avizelor cerute prin Certificatul de Urbanism, inclusiv pentru obținerea acordului de mediu. Urmează ca, după obținerea finanțării, să se treacă la elaborarea documentației tehnice – faza PT (Proiect Tehnic), fază la care se vor stabili detaliile tehnice și tehnologice privind execuția lucrărilor și în care se va ține cont de toate cerințele rezultate în urma evaluării de mediu”.

Necesitatea proiectului este justificată şi prin următoarele: 1. Starea actuală a măştii de etanşare a barajului şi degradarea continuă a acesteia că urmare a fenomenelor de îmbătrânire. 2. Starea actuală a echipamentelor hidromecanice care poate să ducă la imposibilitatea executării de manevre şi implicit la imposibilitatea gestionării nivelurilor şi volumelor de apă din acumulare. 3. Importanța regională a acumulării în regularizarea debitelor şi volumelor de apă de pe râul Bistriţa necesară asigurării cerinţelor de apă pentru cca 36% din populaţia judeţului. 4. Pagubele potenţiale socio-economice şi culturale şi impactul local şi regional al al acestora în caz de avariere a barajului. 5. Impactul asupra echilibrului ecologic din zona aval şi amonte barajului Colibiţa. 6. Necesitatea aplicării prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea de Guvern 846 din 11 august 2010.

”Construcţiile hidrotehnice care necesită reabilitări urgente la Acumularea Colibiţa (realizate începând cu anul 1977) sunt la capătul duratei de funcţionare, iar unele echipamente şi instalaţii ale acestora au perioada normală de funcţionare depăşită (unele piese de schimb nu se mai fabrică), existând riscul că aceste lucrări să fie scoase din funcţiune, punând în pericol barajul. Degradarea măştii de etanşare constituie un pericol important, putând duce chiar la pierderea etanşeităţii barajului din anrocamente, până la ruperea acestuia şi la punerea în pericol a localităţilor din aval. Conform ”Plan de acţiune în caz de accident la barajul Colibiţa 2016-2025”, bazat pe simularea la rupere a barajului, rezultă că dezastrul hidrologic ar afecta 11 localităţi în aval, inclusiv municipiul Bistriţa”, se arată în studiu.

Lucrările prevăzute la acumularea Colibiţa sunt în cea mai mare parte lucrări de reabilitare (nu lucrări noi) şi au un rol important în menţinerea echilibrului ecologic în cadrul ariei protejate:

• Acoperirea măştii barajului (suprafaţă totală – 23.400 mp) cu un nou sistem impermeabil, în vederea asigurării unei etanșări eficiente şi de lungă durată; soluţia aleasă este conceptual asemănătoare celor instalate deja la unele baraje din ţara noastră [Pecineagu (H -105m) şi Mihoești (H – 24m) baraje de anrocamente cu mască de beton] precum și la alte câteva baraje de anrocamente cu mască de beton asfaltic din Europa (Moravka din Republica Cehă; Winscar din Marea Britanie; Sa Forada din Italia). Soluţia aleasă în vederea refacerii etanşeităţii constă în acoperirea întregii suprafeţe a măştii cu un nou „blindaj impermeabil”, in vederea asigurării unei etanseitati eficiente și de lunga durata. Sistemul ales (soluție brevetată tip „Carpi”) constă dintr-o geomembrană impermeabilă din PVC compozit, lipită la cald în timpul fabricației, pe un geotextil antiperforare/ de drenaj şi de susținere, fixata mecanic pe corpul barajului cu elemente verticale de ancoraj și de-a lungul marginilor.
• Impermeabilizări la rosturile neetanşe, refacerea instalaţiei de ventilaţie şi a celei electrice din cadrul galeriei de injecţii şi drenaj;
• Stabilizarea versanţilor şi stoparea fenomenelor de alunecare printr-o perdea vegetativă;
• Intervenţii pe parte de construcţii asupra echipamentelor mecanice şi electrice şi a instalaţiilor din casă golirii de fund şi semifund, precum şi a galeriilor de acces la acestea;
• Realizarea sistemului AMC pentru barajul Colibiţa;
• Intervenţii pe parte de arhitectură şi instalaţii în casă barajistului;
• Înlocuirea grupului electrogen.
• Alte lucrări (sistem comunicaţie, gospodărie cabluri, supraveghere video baraj).

Scenariul propus pentru atacarea lucrărilor necesare pentru punerea în siguranţă a barajului
este următorul:
– golirea lacului până la cota 730,00 mdM (cota radier priză aducţiune) prin turbinare
– menţinerea nivelului în lac la cota 730,00 mdM cu ajutorul unei staţii de pompe amplasată în amonte de batardoul iniţial cu evacuarea apei prin golirea de semifund reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor electromecanice din casă vanelor golirii de semifund
– evacuarea prin pompare a volumului de apă cuprins între baraj şi batardou prin conducta de deviere Φ 1700 mm
– reabilitarea în totalitate a măştii barajului S = 23.400 m2
– reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor electromecanice din casă vanelor golirii de fund inclusiv vană fluture de pe aducţiune, a conductei de by-pass până la ieşirea din galerie şi a circuitului iniţial de deviere a apelor prin ridicarea batardoului amonte, decolmatări etc.

”Durata estimată de realizare a lucrărilor de punere în siguranţă care necesită golirea acumulării (inclusiv inspecţia uvrajelor) este de 150 – 180 zile. Lucrările care determină mărimea acestei perioade sunt în special cele de etanşare în totalitate a măştii barajului; pe lângă timpul aferent lucrărilor propriu-zise în această estimare s-au avut în vedere şi un număr de zile în care activitatea poate fi întreruptă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile (ploi, vânt puternic, viituri pe râul Bistriţa Transilvană). S-a avut în vedere un program de lucru de 10 ore/zi şi 26 de zile pe lună. Ţinând cont de cele de mai sus considerăm că perioada optimă de realizare a lucrărilor este aprilie/mai ÷ septembrie/octombrie. Odată cu finalizarea acestor lucrări se va trece la reumplerea acumulării. Atât golirea cât şi reumplerea acumulării se vor face cu respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în “Regulamentul de exploatare “ al acumulării Colibiţa după cum urmează: * golirea acumulării – viteza de coborâre a nivelului apei nu va depăşi 1,20m/zi, maxim 15 zile; – la fiecare 18 m coborâre, intervine un palier de aşteptare de 15 zile. * reumplerea acumulării – nu există limitări ale vitezei de umplere; – la fiecare 16 m coloană de apă, intervine un palier de aşteptare de 20 zile. În aceste condiţii, urmărind şi gospodarirea rațională a resurselor de apă, se apreciază că golirea acumulării se va putea face în cca. 3 – 5 luni de zile, respectiv în perioada noiembrie – martie; în aceste condiţii, se va asigura şi perioada de inspecţie înainte de demararea lucrărilor”, se mai arată în studiu.

Lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor urmează a se executa pe Valea Bistriţei cât şi pe Valea Bârgăului (Straja), afluent dreapta al Bistriţei. Principalele tipuri de lucrări de amenajare a albiei propuse a se executa sunt: • Amenajare locală a albiei • Eliminare obstacole/depuneri/gunoaie albie • Consolidări de maluri  Lucrari vegetative • Indiguire – dig și parapeți • Refacere praguri cadere • Praguri de fund anrocamente • Podețe  Baraj păânt/materiale locale.

Studiul prezintă și impactul asupra florei și faunei. Se precizează că impactul negativ va fi mult diminuat prin soluțiile tehnice alese, modificate față de planul inițial. Spre exemplu, va fi reamenajat complet circuitul de bypass, se vor amenaja scări de pești funcționale, mai puține zone afectate de lucrări și chiar eliminarea unor lucrări care ar putea distruge habitate, evitarea lucrărilor pe ambele maluri în aceeași secțiune și în același timp, etc.