Actualitate

Ioan Turc despre proiectul Universităţii „Liviu Rebreanu” Bistriţa

Preşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, Ioan Turc, a făcut unele consideraţii referitoare la proiectul Universităţii „Liviu Rebreanu” Bistriţa, o idee a prof. univ. dr. Andrei Marga.

„S-a vorbit ca o boare de vară despre o universitate autonomă la Bistriţa, o universitate a judeţului Bistriţa-Năsăud. Ideea mi s-a părut foarte bună. Reamintesc faptul că, în 2006, când am propus amenajarea parcului industrail de la Sărata, am propus şi construirea unui campus pentru învăţământul tehnic în primul rând ca modalitate de a-i pregăti superior pe tinerii din judeţ şi nu numai în specailităţi cerute de piaţa muncii din Bistriţa-Năsăud. Am observat că foarte uşor, lumea începe să se dezică de a acest proiect şi nu pot decât să-mi exprim speranţa că, pe viitor, această idee va fi reluată la modul serios, gândindu-se o structură de specializări care să ţină cont de ceea ce cere, într-adevăr, piaţa muncii din Bistriţa-Năsăud, lăsând filosofia să se facă la Cluj, la Bucureşti, în centre universitare mari. În continuare, eu cred că inginerie şi alte specializări se pot face şi la Bistriţa. Să nu ne luăm noi după ce spune UBB sau UTCN pentru că aceste două universităţi clujene nu vor avea niciun interes ca Bistriţa să dezvolte un sistem universitar autonom”, a spus Ioan Turc.

La jumătatea lunii trecute a ajuns în spaţiul public informaţia potrivit căreia Primăria Bistrița, Instituția Prefectului și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud lucrează intens, împreună cu trei cetățeni de onoare – doi ai orașului Bistrița și unul al județului – la un proiect prin care tinerii să fie ținuți acasă. Conform informațiilor respective, fostul ministru al Educației, Andrei Marga, profesorul de geografie Pompei Cocean și directorul Comelf, Dorin Stoian, ar fi implicați în crearea primei universități de stat autonome din județ.

Potrivit unui document obținut de PressOne.ro, se dorește înființarea unei universități de stat care ar urma să poarte numele scriitorului Liviu Rebreanu. Aceasta ar urma să fie inaugurată în toamna anului viitor, de centenarul Marii Uniri. Universitatea „Liviu Rebreanu” ar urma să preia și să dezvolte extensiile din Bistrița ale Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) și ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).  Conform documentului obținut de PressOne,  conducerea viitoarei universități ar urma să fie asigurată de prof. Andrei Marga (71 de ani) și de fostul judecător Valeriu Covrig-Cudrec (60 de ani), avocat în Baroul Bistriţa. Mai multe despre acest subiect puteţi citi AICI şi AICI. 

De curând însă, prefectul Ovidiu Frenţ a declarat: ”A fost un proiect al Universității ”Liviu Rebreanu” în Bistrița, un proiect care nu este oportun. Ceea ce s-a vehiculat este departe de adevăr. Mergem în continuare cu dezvoltarea relațiilor cu cele două extensii universitare, UBB și UTCN. Sigur, ca orice bistrițean, îmi doresc și eu ca Bistrița să aibă în viitor propria universitate dacă se va putea, dar este un lucru greu de realizat având în vedere condițiile de acreditare, de competențe începând de la cadre didactice, număr de studenți, spații, acreditări pe specializări, facultăți. Inițiativa acelui proiect universitar a aparținut domnului prof. univ. Andrei Marga, noi nu am avut această inițiativă ca și autorități, din punctul meu de vedere este încheiată povestea. Nu s-a produs nicio deteriorare masivă a relațiilor cu UBB și UTCN, am discutat personal cu prorectorii și rectorii. S-a creat o stare de neliniște care însă s-a încheiat”, a afirmat prefectul Ovidiu Frenț.

Directorul Comelf Bistrița, Dorin Stoian, a negat orice implicare în proiectul Universității ”Liviu Rebreanu”, menționând că, din contră, susține dezvoltarea UBB și UTCN, iar ideea vehiculată a înființării acelei universități nu a făcut decât rău vizavi de mersul lucrurilor la UBB și UTCN. La rândul său, conf. dr. Mircea Mureşianu, directorul Extensiei Bistrița a UBB, a spus că nu este implicat în niciun fel în acest proiect, ținând să facă această precizare deoarece și numele lui ar fi fost alăturat inițiativei.

2 comentarii

  • Lasati naibii d-le Presedinte ca nu-i nici o tragedie acest aspect. Ca o parere strict personala, Bistrita cu o populatie de 80.000 suflete si cu o statistica ingrijoratoare de la BANCA MONDIALA, in care se spune clar ca 38 %din tineri vor sa se mute in alta tara, chiar nu este oportuna o astfel de investitie. Mai mult am mai spus-o ; CLUJ si TG. MURES la doi pasi de Bistrita sunt centre cu traditie. Asa sa mai scoatem o universitate autonoma pe post de XEROX de diplome chiar nu isi are nici un rost. Fabrici de diplome vorba lui nea BASE nu mai trebuie incurajate. Mai bine fabrici pt. dulgheri, faiantari, electricieni etc. De doua zile toate televiziunile ne-au aratat ce s-a intamplat la ARAD la univ. VASILE GOLDIS si la inca una, la care nu-i mai retin numele. Arestari si urmariri la 37 de profesori pt. eliberare de diplome la sutdenti straini care nici nu stiau romaneste. Decanul prins in casa de DNA cu 200.000euro si cu o lista intreaga unde erau nume de studenti care urmau sa primeasca taduli fara nici o valoare. Modul de operare al profesorilor univ. Cum isi primeau banii ? Foarte ingenios. Prin CASELE de SCHIMB VALUTAR . Exact o MASFIE a diplomelor persista de ani buni in Romania. Haidati sa vedem ca totusi B-ta nu este Cluj nici Iasi nici nu avem populatie macar de 100- 150.000 de cetateni, si in acest caz nici aeroport nici universitate nu se justifica. Iei o diploma de la Bistrita , sa zicem si ce faci pe urma cu ea ? Te duci la capsuni in Spania sau devi sclav in agricultura din SICILIA . Este trist, si atunci macar sa rezolvam prioritati mult mai generale.

  • O universitate autonoma de talie mica, intr-un oras fara traditie universitara, deci fara standarde academice, asadar o universitate de capul ei are toate sansele sa devina o tiparnita de diplome, o negustorie de titluri academice pe bani. A se vedea cazul Arad.

    Nu mai bine se infiinteaza altceva la Bistrita, ceva de care e nevoie in toata tara? Si anume: scoli profesionale bune, dotate cu ateliere moderne, promovate intens in industria nationala si la targurile industriale mari din Europa de Vest. Ce-ar fi ca Bistrita sa devina un centru important de studii profesionale, cu o paleta larga de meserii? Ar fi eficient economic si in linie cu bogatul istoric al breslelor de mestesugari.

    E plina tara de facultati mediocre si de someri cu diploma. Hai sa facem ceva practic, ceva care sa le asigure un viitor oamenilor care vor sa munceasca, nu doar sa plimbe niste hartii dintr-o parte in alta.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.