Cât de scumpă a ajuns încălzirea cu biomasă la Ilva Mică şi cât costă lemnul de foc

Biomasa, partea bio­degra­da­bilă a deşeurilor sau reziduurilor din agri­cul­tură, silvicultură, precum şi a deşeurilor indus­triale şi municipale, a ajuns să fie la fel de scumpă ca şi lemnul de foc, spune primarul comunei Ilva Mică, Aurel Horea. Întrucât în comună sunt încălzite cu biomasă Şcoala Gimnazială nr. 1, grădiniţa cu patru grupe, o sală de sport, primăria, căminul cultural, remiza PSI, biserica şi casa parohială, autorităţile locale nu au ce face şi plătesc preţul pieţei.

„S-a scumpit biomasa. A ajuns metrul ster de rumeguş sau de biomasă aproape cât lemnul de foc. A sărit preţul pe metrul ster de la 62 de lei la 72 de lei. Agentul economic ne-a spus că i-ar conveni mai mult să nu ne mai dea, dar ar fi o problemă fiindcă nu am avea cu ce să încălzim instituţiile publice, şcolile. Nu avem unde ţine toată cantitatea pentru o iarnă întreagă, aşa că încărcăm 4-5 maşini la două săptămâni şi avem pentru o perioadă. Sperăm să nu fie o iarnă foarte grea. De fapt, nu contează cât de grea e iarna fiindcă centrala pe biomasă merge mai bine la frig”, a declarat Aurel Horea.

Centrala pe biomasă de la Ilva Mică are o capacitate de 300 W. În momentul în care au montat-o, autorităţile locale au luat în considerare costul redus al biomasei. „Pentru a asigura lemne pentru toate aceste instituţii ar fi însemnat să plătim transportul, tăiatul şi crăpatul lemnelor, să avem un loc pentru depozitarea lemnelor, apoi să le cărăm. La toate acestea îţi trebuie oameni în plus, ori se aduce frumos biomasa, cu mijlocul de transport, se toarnă într-un buncăr şi de acolo îşi trage singură centrala. Categoric nu mai tăiem atât de multă pădure, iar puterea calorică e foarte mare. Când e frigul mai mare, la şcoală deschid geamurile”, a completat primarul.

De altfel, comuna are un proiect de montare a unei centrale cu o putere calorică mai mare şi de extindere a reţelei până la căminul cultural. De asemenea, se intenţionează construcţia unui depozit pentru biomasă şi achiziţionarea unui utilaj cu care să fie tăiată vegetaţia uscată de pe păşunea comunală, aşa încât spinii şi resturile vegetale să poată fi folosite pentru încălzirea obiectivelor publice.

Întrucât locuitorii comunei se încălzesc cu lemne, l-am întrebat pe primarul Aurel Horea dacă oamenii au avut de unde să le procure.

„E o psihoză creată cu lemnele de foc. Din cauza modificărilor legislative, oamenii au început să se teamă ca nu cumva să fie la anul şi mai rău. Norocul nostru este că suntem într-o zonă de munte şi este lemn pe proprietăţile oamenilor, aşa că nu vin să îl ceară de la primărie. De exemplu, anul trecut au fost marcaţi peste 1500 de metri cubi numai de pe păşunile împădurite, proprietăţile oamenilor de pe urma cărora iau bani de la APIA. A fost o cantitate foarte mare. Problema este că sunt şi oameni care nu au terenuri. Ştiţi cum a fost legea de restrictivă. Se temeau să ducă şi cu căruţa ca să le ia caii. Chiar au fost probleme iarna trecută. Anul sperăm că nu va mai fi chiar aşa. S-a schimbat legea. Dacă anul trecut nu era voie să marcheze mai gros de 24 pentru că era considerat lemn de construcţie şi era nevoie de autorizaţie, acum se pot marca. Am încercat să facem anul acesta partizi. Sunt trei partizi. Am îndrumat încă din vară să meargă să facă cerere la Ocolul Silvic din localitate şi cei de la ocol le spuneau în ce zonă să meargă. Preţul e bunişor. Ca să fie mai ieftin pentru om, merge direct din rampă să îl ia şi să-l aducă de acolo cu mijloace de transport fiecare. Ajunge la 150 de lei metrul cub. Pentru toată iarna le-ar trebui 10-12 mc de gospodărie. Deocamdată oamenii au luat în vară câte 5 metri cubi, mai au provizii şi deocamdată nu sunt probleme fiindcă oamenii au proprietăţi. Vor fi probleme cu cei care nu au. Problema este că şi din lemnul de foc se face biomasă”, a spus primarul comunei Ilva Mică, Aurel Horea.

În comuna Ilva Mică locuiesc aproape o mie de familii.