Volumul ”Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud. Contribuții documentare”, elaborat conform uzanțelor științifice în materie, se definește ca o necesară întoarcere la izvoare. Fără interpretări, adăugiri, concluzii personale, s-a dorit a cuprinde cvasitotalitatea documentelor care se referă la anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud, subliniind ideea unității naționale, informează Arhivele Naționale.
A fost realizat prin efortul conjugat al colectivului Arhivelor Naționale Bistrițene, cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, prin Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
Intenția autorilor a fost de a cuprinde în acest corpus documentar atât ce s-a publicat, dar mai ales, a aduce aportul unei documentații inedite, bazată pe documentele de arhivă. Acestea din urmă provin, în mare parte, din fondurile arhivistice bistrițene, la care s-au adăugat pe cele din arhivele mureșene și clujene.
Volumul a fost structurat tematic, în funcție de principiile care au stat la baza conceperii lui. Prima secțiune, cea definită ca a documentelor, ne prezintă cronologic, mersul evenimentelor, începând cu debutul anului 1918 și până la încheierea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920. Documentele ne arată contactul permanent și implicarea fruntașilor din județul Bistrița-Năsăud în mișcarea națională, acțiunile de constituire a organismelor românești în Transilvania, toate, determinate de mersul general al evenimentelor. A fost meritul individual, dar mai ales, colectiv, al celor care au direcționat comportamentul și atitudinea în direcția realizării dezideratului național.
Secțiunea dedicată memorialisticii oferă informații importante privind desfășurarea evenimentelor. Prin consistență și concizie, recreează atmosfera de epocă, din perspectiva actanților Pavel Tofan, Victor Onișor, Enea Grapini, Solomon Haliță, Grigore Ilișiu, Nicolae Anton. Tot în acest registru se înscriu apelurile la memoria unor participanți la evenimente, sub forma interviului, consemnat în cazul lui Iuliu Hossu, Laurian Someșan sau colonelul Liviu Rusu.
Nu ar fi completă documentarea fără redarea în format tabelar a numelor celor care au asigurat climatul de stabilitate și ordine în timpul evenimentelor din perioada unirii (gărzile naționale).
O altă secțiune este reprezentată de consemnările din presă, cel mai important mijloc de comunicare și informare al perioadei. Au fost cuprinse atât înregistrările imediate evenimentelor, cât și cele ulterioare, determinate de momente comemorative festive. Ele au fost preluate fie din periodice locale – „Gazeta Bistriței”, fie, din „Plaiuri Năsăudene”, ziarul refugiaților ardeleni la București, în anii ocupației maghiare.
Iconografia completează informația documentară, iar indicele toponimic facilitează regăsirea informațiilor punctuale.
Aprecierea valorii științifice a fost realizată, în cuvântul înainte, de către președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, volumul fiind prezentat în cadrul sesiunii de comunicări din 7 iunie, de la Bistrița, de către prorectorul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Ioan Bolovan.
Volumul poate fi consultat de către cei interesați pe pagina web a Arhivelor Naționale, accesând link-ul: http://arhivelenationale.ro/site/wp-content/uploads/2018/06/2018.06.26-volum-bistrita.pdf
Adaugă comentariu