Salariații din Bistrița-Năsăud au venituri mai mici cu peste 20% decât cei din restul țării pentru că județul nu are ramuri economice în care salariile sunt mari, cum ar fi industria aeronautică sau petrolieră. ”Noi facem ce știm și ce putem”, a spus Mircea Chira, directorul Direcției Regionale de Statistică.
”Nu putem avea pretenții la salarii mai mari vizavi de ceea ce facem aici. Nu putem compara salariul mediu din Bistrița-Năsăud – care nu are aeroport și personal din industrie aeronautică, nu are industrie petrolieră unde salariile sunt foarte mari, nu are universitate (de sine stătătoare -n.r.) unde salariile sunt foarte mari, nu are hub-uri de IT, ș.a.m.d. – cu cele din județul Cluj, spre exemplu. Noi facem ce știm și ce putem, de aceea, inclusiv nivelul de dezvoltare al municipiului Bistrița ar fi fost altul dacă noi am fi pornit în 1990 cu 100.000 de locuitori. Până și firmele de comerț au ezitat să vină în Bistrița până hăăăt târziu. Noi nu am avut un supermarket modern decât foarte târziu. Toți care se interesau de investiții – și acum este valabil – vor să știe dimensiunea localității. Tocmai de aceea, îi îndemn pe oameni să se autorecenzeze ca să ne apropiem cu măsurarea populației cât mai aproape de realitate în fiecare UAT”, a spus Mircea Chira.
La finalul lunii noiembrie 2021 efectivul salariaţilor din judeţ era de 70655 persoane, cu 105 persoane mai multe față de luna anterioară şi cu 1691 persoane peste nivelul lunii corespunzătoare a anului anterior. Ponderea salariaţilor judeţului în efectivul de salariaţi la nivel naţional la sfârşitul lunii era de 1,3%.
Câştigul salarial mediu brut pe judeţ a fost în luna noiembrie 2021 de 4551 lei, cu 4,3% mai mare comparativ cu luna precedentă și cu 1,2% mai mic față de luna corespunzătoare a anului trecut.
Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului a fost de 2850 lei cu 4,4% mai mare faţă de luna anterioară şi cu 0,8% mai mic față de luna corespunzătoare din anul precedent.
Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete pe judeţ s-au situat cu 23,4%, respectiv 21,8% sub nivelul mediu al acestor indicatori la nivel naţional.
Luna viitoare, începe recensământul populației. Între 14 martie și 15 mai se va putea face autorecenzarea online. În perioada menționată, înregistrarea informațiilor la recensământ este efectuată de populație și se poate realiza de pe echipamentul propriu (PC, laptop, tabletă, telefon) al persoanei sau al gospodăriei din care face parte sau de pe echipamente (tablete) puse la dispoziție de Direcția Regională de Statistică prin intermediul primăriilor.
Pentru persoanele care nu dispun de un dispozitiv cu acces la internet sau care au nevoie de asistență în ceea ce privește aspectele tehnice, se vor amenaja spații speciale de către primării, chiar și în mediul rural.
Va fi disponibilă o linie telefonică de tipul call-center pentru persoanele care întâmpină probleme la autorecenzare.
Pași pentru înregistrare online
Ca să se autoînregistreze, fiecare persoană cu reședința obișnuită în România, trebuie să parcurgă doi pași:
- Pasul 1: se va accesa situl www.recensamantromania.ro. Se va apăsa butonul Platformă autorecenzare. Se va completa un formular de preînregistrare pentru toți membrii gospodăriei cu date privind adresa gospodăriei, CNP -urile membrilor gospodăriei și o adresă de email.
- Pasul 2: completarea chestionarului individual. Se accesează la linkul primit pe adresa de email indicată la preînregistrare. Preînregistrarea de la pasul unu este necesară pentru a primi link-ul de accesare a chestionarului individual. Acest chestionar individual va avea precompletate datele identificate în sursele administrative.
Persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, indiferent dacă lucrează în sectorul public sau privat. Ziua liberă plătită se acordă în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode.
Accesarea Certificatului de confirmare (sau de infirmare pentru cele care nu trec de validare) se va putea face în baza CNP-ului, inclusiv de către angajator, în cazul în care va dori să verifice acest lucru. Pe site-ul recensământului va exista un buton care va trimite la dovada autorecenzării.
Beneficiile autorecenzării: protecția proprie și a familiei împotriva SARS-Cov 2 prin evitarea contactului cu recenzorul, gestionarea timpului liber conform preferinţelor, precum și asigurarea calităţii răspunsurilor furnizate direct de fiecare persoană.
Spune domnule , din cei 70655 salariați , cati lucrează la privat ?
Nu de alta dar jumătate din ce ramane dupa ce-i scadeți , n-au nicio treaba cu munca !
Iau salariu doar sa ne strice statistica !
Teoria ca teoria, practica ne omoară. Statistica arată niște cifre seci, culese firește din hârtii, state de plată, care de foarte multe ori nu arată realitatea. Când la nivel național, dar și județean peste 40% din angajați sunt înregistrați cu salariul minim pe economie, deși în realitate veniturile sunt ascunse în prime, plicuri, dividente și alte forme de plată, neânregistrate și neimpozitate. Nu mai vorbesc de munca la negru. În schimb, dacă noi mințim la recensământ, și-i recenzăm pe cei plecați definiv, din țară, sau chiar din viață, trecem de 100 000 de locuitori Bistrița și 400 000 județul, mamă ce-o să se mai înghesuie investitorii, mai ales pe Autostrada Bistrița-Cluj-Napoca. Da, fără doar și poate, cifrele mărite artificial ajută sigur parlamentarii, europarlamentarii, deoarece numărul lor este în funcție de numărul populației. Mai ajută la salar și pe cei care lucrează în primării, că și salariul lor, e tot în funcție de nr de locuitori și gradul localității. În concluzie, cu cât v-a fi mai mare minciuna, cu atît v-a fi mai mare și venitul unora. No, numa zâc.
D-le director M. Chira si stimati cititori , eu cred ca sunt si la noi salarii „bunicele” , chiar fara aeronautica , industrie petroliera , universitate etc. : la procurori , la judecatori , la sefii din politie , la sefii din servicii , la sefii din administratie , la medici (era sa scriu doctori si greseam…) , la directori de agentii , sucursale , la directorii de directii (sic!) etc. , la sefii de la judet , la primari si viceprimari , la sefii de la primarii , la sefi , subsefi si sefuti de orice fel si din orice loc. Sa ne traiasca , sa creasca si sa se inmulteasca , pentru ca („saracii”) asa cum sunt de „rau platiti” , totusi ei ne mai ridica media judetului. In lipsa acestora chiar ar fi jale pentru media salariilor pe judet…Observatie personala.
De foarte multă vreme Bistrița-Năsăud este un un judet cu o slabă dezvoltare economică, in care salariul mediu net este mult sub media câștigului mediu net la nivel național si cu toate astea administratia PSD-istă nu face nimic pentru îmbunătătirea situatiei. Cu cativa ani in urma, presedintele CJ Radu Moldovan se lamenta că salariul mediu în Bistrița-Năsăud este mai mic decât in alte părti din cauza că judetul nu are universități, hub-uri de IT și multe altele, fiind un județ mai mic în periferia Clujului și în apropierea Mureșului. (https://timponline.ro/radu-moldovan-sa-ne-asumam-greselile-partia-nu-este-un-proiect-de-succes-nu-a-fost-cea-mai-inteleapta-decizie/). Cu toate astea, sub conducerea aceluiasi sef al CJ, lucrurile nu s-au schimbat.
Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică câștigul salarial mediu net lunar, în anul 2018 a fost de 2.642 lei. Câştigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. In coada clasamentului cu cele mai scăzute câştiguri se află judeţele:
Bistriţa-Năsăud – 2044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie;
Harghita – 2059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie;
Teleorman – 2079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie.
Referitor la valoarea PIB/locuitor, județul Bistrița-Năsăud este pe locul 24, iar în topul județelor cu cei mai mulți angajați în sectorul public ne situăm pe locul 32, având o pondere mai mare de angajați în sectorul public decât Prahova, Argeș, București, Sibiu, Brașov, Timiș, Arad sau Ilfov.
Desi câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud în ultimul trimestru al anului 2020 a fost de 2731 lei cu 1,9% în octombrie față de septembrie 2020 și cu 7,9% peste nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent, salariile medii lunare brute, cât și cele nete pe judeţ s-au situat cu 19,7%, respectiv 18,3% sub nivelul mediu al acestor indicatori la nivel naţional.
Vezi si https://timponline.ro/salariile-judetul-bistrita-nasaud-printre-cele-mici-romania/
Nu cred, pai cum se poate așa ceva ca toți se lauda, toți sunt gazde mari, au mașini, telefoane noi, sunt pline supermarketurile…))
IT nu putem avea că suntem o zona rurală care nu pune preț pe școală și tehnică.
La noi e plin de țăruși, unii nu au terminat nici liceul dar au pretenții cat casa. Ei nu lucrează pe 2-3000 de lei, merg la sparanghel.
Locuiesc in strainatate de vreo opt ani, cu toate astea in acte adresa a ramas in Bistrita. Statistic sunt cetatean al satului, dar in realitate nu am muncit niciodata acolo. Plus ca nu am nici un cont bancar, proprietati si credite ipotecare. Nicaieri ! Practic sunt lumpen si as vrea sa stiu daca exista categoria aceasta in recensamantul de anul acesta. Pana atunci, sunt oarecum mandru ca sunt insensibil la chestiunile ce vizeaza familia, munca si ce se mai intampla in societate.