Bistrița-Năsăud, primul în topul județelor cu cea mai mică suprafață cultivată

Bistrița-Năsăud deține recordul național în clasamentul județelor cu cele mai mici suprafețe cultivate. La noi se lucrează doar 49.787 ha, de zece ori mai puține decât în Dolj, spre exemplu. Pe locul al doilea în top este județul Hunedoara cu 50.191 ha, pe trei Harghita – 55.224 ha şi pe patru Maramureş – 56.370 ha.

Judeţele care au deţinut cele mai importante ponderi în suprafaţa totală cultivată au fost: Dolj (5,9%, respectiv 484.101 ha), Constanţa (5,4% – 445.674 ha), Galaţi (5,1% – 419.770 ha), Călăraşi (4,9% – 403.411 ha) şi Teleorman (4,7% – 385.822 ha).

Suprafaţa cultivată anul trecut la nivel naţional a crescut cu aproximativ o mie de hectare, comparativ cu 2020, până la 8,263 milioane hectare (ha), sectorul majoritar privat având o pondere de 99,1% din total, respectiv 8,189 milioane ha, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Suprafeţele cultivate în 2021, faţă de anul precedent, au fost mai mari la cereale pentru boabe, plante uleioase, livezi pe rod şi mai mici la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi – total, legume – total, furaje verzi din teren arabil şi vii pe rod.

„În anul 2021, suprafaţa recoltată a fost mai mică cu 35,4 mii ha decât suprafaţa cultivată. Faţă de anul anterior, suprafeţele recoltate au fost mai mari la cereale pentru boabe, plante uleioase, livezi pe rod şi mai mici la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi – total, legume – total, furaje verzi din teren arabil şi vii pe rod”, arată cercetarea statistică realizată de INS.

La nivelul Uniunii Europene cele mai importante culturi din teren arabil sunt cerealele, cele mai mari ponderi având: grâul (45,6% din suprafaţa totală cultivată cu cereale), orzul (19,7%) şi porumbul (17,5%).

În ceea ce priveşte cultura grâului, România a ocupat anul trecut locul patru în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania şi Polonia, cu 2,175 milioane ha, iar ponderea în suprafaţa totală cultivată cu grâu a Uniunii Europene a scăzut faţă de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.

„România, cel mai mare cultivator de porumb boabe din Uniunea Europeană (mai mult de o pătrime), a avut o pondere mai mică în cadrul Uniunii Europene, faţă în anul 2020, respectiv 27,8%”, arată statistica INS. Suprafaţă totală cultivată cu porumb boabe a depăşit anul trecut 2,549 milioane ha.

În anul 2021, România s-a situat pe primul loc, în Uniunea Europeană, la suprafaţa cultivată cu floarea soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui), totalizând 1,124 milioane ha.

Suprafaţa cultivată cu rapiţă a situat România pe locul patru în rândul Statelor Membre, cu 445.900 ha, iar ponderea acesteia în suprafaţa totală cultivată cu rapiţă a Uniunii Europene a crescut cu 1,7 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Datele INS arată că România s-a situat pe locul trei la suprafaţa cultivată cu soia boabe, după Italia şi Franţa. Suprafaţa cultivată cu soia boabe în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,8% faţă de anul precedent, la 139.600 ha.

În ceea ce priveşte cultura cartofului, România s-a situat pe locul şase în ierarhia Statelor Membre din punct de vedere al suprafeţei cultivate, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda şi Belgia, dar înainte de Spania şi alte State Membre cu tradiţie în cultura cartofului. Suprafaţă totală cultivată cu cartofi s-a situat anul trecut la 84.400 ha.