Cei 372 de studenți de la Extensia Bistrița a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) au început noul an universitar în sediul nou din centrul istoric al Bistriței, amenajat cu bani europeni în fosta clădire a Tribunalului, ”cel mai modern spațiu” din dotarea universității clujene.
”Marcăm astăzi 43 de ani de prezență la Bistrița a Institutului Politehnic (până în 1990) și a UTCN după 1990, perioadă în care au absolvit peste 10.000 de absolvenți. Prima descindere a învățământului tehnic universitar a fost, la Bistrița, în 1974, în așa numitul Institut de Subingineri care a rezistat până în 1990. Până în 1995 a fost o perioadă de întrerupere, iar de atunci am refăcut traseul învățământului universitar tehnic aici. Marcăm astăzi și primul an universitar deschis în noul spațiu generos pe care îl avem – din păcate nu ne-a onorat cu prezența domnul președinte al Consiliului Județean, se pare că nițel e supărat pe noi pe o temă pe care cred că o vom rezolva – dar Consiliului Județean îi datorăm spațiul în care suntem astăzi, care ne-a dat drept de administrare pe 25 de ani pentru acest imobil generos, supus unui proiect demarat în 2016. S-a câștigat un proiect european de 2,2 milioane de euro. Este un spațiu generos. Suntem în cel mai modern spațiu al UTCN, și știu ce zic, cu dotări la zi, cu ultimul răcnet de 40 de computere, cu softuri, trei laboratoare noi, cu roboți mobil. Avem și un punct TRAFO care ne-a costat 900.000 de lei, ceea ce ne va permite ca aici, în plin centru, să putem concepe o mini fabrică. Un lucru nou trebuie păstrat cu grijă. Cum îl păstrăm, așa îl avem,”, a spus prof. univ. dr. ing. Virgil Ispas.
Virgil Ispas a reamintit că primele cursuri ale UTCN la Bistrița s-au ținut în sala de ședințe a unei firme, apoi la Liceul ”Grigore Moisil” și apoi pe Albert Berger, într-un spațiu pus la dispoziție de Primăria Bistrița și utilizat până în vara acestui an. Toate amenajările făcute acolo au fost lăsate Universității de Medicină și Științe ”Emil Palade” din Târgu Mureș.
”În anul I sunt 151 de studenți, 40 la Master și diferența la patru specializări: Robotică, Inginerie economică, Inginerie medicală și Inginerie industrială care din anul III are specializarea de Sisteme de producție digitală. În felul acesta, acoperim, cu excepția zonei de construcții, patru domenii mari din zona de inginerie, toate autorizate de ARACIS pentru Bistrița. În total suntem 372. Am scăzut foarte mult și nu numai aici. Perioada de pandemie a produs o debusolare și în rândurile studenților. Cei din anii II și III s-au retras masiv. Aceeași problemă este peste tot în Universitate”, a adăugat Virgil Ispas.
”Categoric prezența Universității Tehnice la Bistrița reprezintă un avantaj mare pentru oraș, la fel cum un avantaj îl reprezintă și prezența celorlalte universități. Mediul economic are nevoie de voi, iar voi aveți nevoie de mediul economic. Eu locuiesc în zona pietonală, așa că voi avea bucuria și privilegiul de a vă vedea în fiecare zi. Știu că ați venit aici pentru a învăța, dar mai știu și că veți umple terasele din această zonă. Să o faceți cu încredere și cu bucurie pentru că sunt ani frumoși cei pe care îi trăiți acum și trebuie să vă bucurați de viață. Orașul e un șantier și va deveni un șantier și mai mare, dar, în 2-3 ani, Bistrița va deveni unul dintre cele mai frumoase orașe din această țară, va fi un oraș în care, cu adevărat, va fi frumos să trăiești pentru că aici veți avea absolut toate facilitățile pe care vi le doriți și pe zona de infrastructură, și pe componentă culturală, componenta de divertisment și de sport. Ați ales bine. Vă felicit și îi felicit și pe părinții voștri care poate că au avut un cuvânt de spus. Rămâneți la Bistrița, sunteți exact acolo unde trebuie. Felicitări și succes!”, a transmis primarul Bistriței, Ioan Turc.
La Extensia Universitară Bistrița a UTCN vor preda 93 de profesori din Cluj și 12 din localitate. Studenții care muncesc sau vor să se angajeze pe durata studiilor o pot face fiindcă orele se țin abia după-amiaza.
Daca UTCN ar putea reface si zona industriala ar fi un pas mare iar noii absolventi chiar ar putea ramane la Bistrita .Altfel sunt povesti frumoase spuse la inceput de an scolar desi intr-adevar viata de student este foarte frumoasa , mai ales daca au parintii bani. Dar sa ramanem optimisti . Nici un pas fara STAS si desigur fara d-l Ispas…
Enfin! Leo e absolvent de TCM la Cluj acum vreo 30 și de ani.
La Poli primii 3 ani sunt mai grei, pana treci in anul 2. Intra cine vrea, iese cine poate.
Primii 2 sunt mai grei pana treci de anu 3.
Motto:
„Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti.”
( Ion Minulescu- Trei lacrimi reci de călătoare)
Încă din anul 2006 liberalul Ioan Turc, pe atunci viceprimar al Bistritei a propus amenajarea unei zone de dezvoltare economică la Sărata, respectiv a parcului industrial Bistrita-Sud. De asemenea tot aici era prevăzută construirea unui campus modern pentru învățământul universitar tehnic al extensiei UTCN Bistrita. In acest sens, urma să se facă negocieri cu mediul de afaceri pentru a stabili ce specializări se cer pe platforma economică a Bistriței. De asemenea , urma ca pe baza unor acorduri, mediul de afaceri să susțină inclusiv bursele pentru studenți. Ulterior, prin anul 2012, administrația PSD-istă a Bistritei sub bagheta primarului Ovidiu Cretu a preluat ideea realizării parcului industrial de la Sărata, dar a renunțat la proiectul campusului universitar, iar pe de altă parte a realizat o investiție subdimensionată ca suprafață și utilități. Parcul industrial a fost finalizat in 2015 si de atunci popularea lui cu activitati industriale a fost extrem de redusă.
De aceea actualul primar Ioan Turc a inclus in programul său electoral din 2020, atât redimensionarea si vitalizarea Parcului Industrial de la Sărata, ca suprafață și utilități, cât și racordarea acestuia la rețeaua de cale ferată. Pe de altă parte se impune încurajarea localizării în parc a afacerilor inovative, pornind de la angajarea unei echipe de management și marketing performantă. O primă necesitate ar fi legătura directă a Parcului Industrial de orasul Bistrita prin prelungirea DC-8G până la Podul Berăriei, evitându-se astfel aglomeratia din localitatea Viisoara.
Programul lui Ioan Turc nu a renuntat la edificarea unui campus pentru învățământul universitar tehnic, în Parcul Industrial precum si organizarea unui program pentru învățământul profesional. In acest sens, Primăria Bistrita si-a propus creatra unui centru de formare în industrii creative și în IT împreună cu Universitatea Tehnică, Universitatea de Artă și Design și Universitatea Babeș-Bolyai. Pregatirea forței de muncă în aceste sectoare fie prin formare, fie prin reconversie profesională va atrage firme din Cluj-Napoca în deschiderea unor filiale în sectorul IT la Bistrița. Astfel, mulți tineri talentați din Bistrița se vor putea reîntoarce acasă, unde vor putea câștiga bine, iar banii vor avea altă valoare decât în centre extra-scumpe, precum Cluj-Napoca.
Prezent la deschiderea noului an universitar, 2022 la extensia Bistrita a Universității
Universității Tehnice din Cluj-Napoca, primarul Ioan Turc a uitat de toate promisiunile.
Cladirea vechiului tribunal nu rezolvă nici pe departe problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Incă din anul 2015, când fosta clădire a Tribunalului a fost dată în comodat UTCN, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea că după reabilitarea aceasteia nu se rezolvă decât partial problema spatiului necesar pentru cele patru specializări: inginerie industrială, inginerie şi management, o secţie de robotică şi o secţie inginerie medicală. El a mai adăugat că Extensia Bistrita mai are nevoie acută si de alte spatii: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”:
(Vezi:https://timponline.ro/universitatea-tehnica-pe-val-la-bistrita-numar-record-de-studenti-in-anul-intai-si-planuri-mari/)
De aceea, este evidentă nevoia construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevazut cu spatii de invătământ, care să cuprindă săli de curs si laboratoare de cercetare, dar si clădiri pentru cămine studentesti, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc.
Cu ceva ani in urmă chiar si PSD-istii din administratia locală erau mai deschisi la minte si vorbeau de construirea la Bistrita a unui campus universitar comun – Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Tehnică. (https://timponline.ro/campus-universitar-pentru-studentii-din-bistrita/)
Un astfel de Campus Universitar care ar trebui să includa si clădiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizată la standarde internationale ar fi de natura sa creeze un grad ridicat de atractivitate pentru studenti si cadre didactice universitare, asigurând un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. Cu atât mai mult cu cât si primarul Ioan Turc a promis in campania electorală că va pune bazele unui nou obiectiv strategic si anume „Bistrita Universitară” astfel incât orasul să poată să se dezvolte ca o destinație pentru afaceri inovative, in strânsă legătură cu avantajele conferite de invătământul superior tehnic.