Actualitate

Cum va fi reabilitat cu peste 111 milioane euro cel mai lung drum județean

Cel mai lung drum județean, DJ 151, care traversează nu mai puțin de 16 localități din județul Bistrița-Năsăud până la limita cu județul Mureș (77,10 km), va fi reabilitat cu fonduri europene prin noul Program Operațional Regional.

În ultima ședință ordinară pe anul în curs, Consiliul Județean a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenții și a indicatorilor tehnico-economici.

Valoarea totală a investiției este estimată la 547.330.400,30 lei, circa 111,6 milioane euro.

Lucrări proiectate:

Partea carosabilă va fi de 6 m şi este încadrată de două acostamente a câte 1 m fiecare. Pe zonele unde limitele de proprietate nu permit realizarea profilului transversal se va reduce lățimea acostamentelor sau se vor include dispozitivele de scurgere a apelor în lățimea acostamentelor. În lățimea acostamentelor este inclusă banda de încadrare consolidată în lățime de 0,25 m, care se va realiza din aceeaşi structură rutieră ca şi partea carosabilă. Sse va realiza impermeabilizarea acostamentelor pe întreaga lor lățime prin realizarea aceluiaşi sistem rutier ca şi pe partea carosabilă. Pe zonele de intravilan dar şi pe zonele de extravilan unde limita de proprietate permite, s-a propus amenajarea de trotuare şi piste de ciclişti.

Sistemul rutier proiectat pe carosabil va avea următoarele caracteristici:

Sistem rutier ranforsare: 5 cm strat de uzură MAS 16 sau BA 16; 6 cm strat de legătură BAD 22.4; 8 cm strat de bază din AB 31.5; 25 cm strat superior de fundaţie din agregate de carieră stabilizate cu
lianţi; 30 cm strat inferior de fundaţie din balast; 30 cm strat de formă din pământ stabilizat cu lianţi hidraulici rutieri;

Sistemul rutier pentru trotuare şi pistele de ciclişti va avea următoarele caracteristici: 4 cm strat de îmbrăcăminte din BA8; 12 cm strat de balast stabilizat; 25 cm strat de fundație din balast.

Pentru colectarea şi descărcarea apelelor pluviale pe sectoarele pe care normativele nu prevăd pereerea, la baza taluzului pentru profilurile mixte sau pentru profilurile la nivelul terenului unde nu sunt probleme de stagnare/infiltrare a apelor pluviale se vor realiza şanţuri la marginea platformei cu secţiune neprotejată. Aceasta va avea secţiunea trapezoidală. Fundul şanţului se va realiza sub patul drumului la minim 15 cm. Bancheta spre taluz va avea lăţimea de minm 50 cm. Pentru colectarea şi descărcarea apelelor pluviale, se vor realiza şanţuri la marginea platformei cu secţiune parţial pavată, pereate cu beton de ciment C35/45 în grosime de 10 cm, turnat în câmpuri de câte 2 m. Aceasta vor avea secţiunea trapezoidală sau triunghiulară. Pentru colectarea şi descărcarea apelelor pluviale în intravilanul localităţilor, se vor realiza rigole la marginea platformei cu plăcuţă carosabilă pentru profilurile mixte sau rambleu înalt. Pentru colectarea şi descărcarea apelelor pluviale pe zonele cu taluz înalt, se vor realiza şanţuri ranforsate din beton de ciment C35/45 în grosime de 20 cm, pe 5 cm nisip pilonat, realizată din elemente prefabricate. Pentru rezolvarea scurgerii apelor pe zona din intravilanul localităţilor (unde
situaţia existentă a permis acest lucru) s-a proiectat canalizare pluvială DN 400. Apa pluvială se va colecta prin rigole de acostament şi va fi descărcată în canalele şi pârâurile existente pe traseul drumului judeţean. Gurile de scurgere se vor deversa în cămine de vizitare prin intermediul unor conducte P VC Φ 200, care la rândul lor vor fi legate între ele prin conducte cu diametrul de Φ400. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe platforma drumului se va realiza o reţea de canalizare formată din tuburi PVC-KG şi cămine de vizitare din beton prefabricate cu capace din fontă şi guri de scurgere.

Podeţele tubulare se vor realiza, din tuburi tip PEHD SN8 cu lungimea variabilă şi având diametrul Dn =1000 mm cu excepţia cazurilor în care nu se poate asigura cota de descărcare când se vor monta tuburi de diametru inferior.

Podeţele dalate se vor realiza în două soluţii: cu prefabricate tip D si cu elevaţii L.

Pentru susţinerea terasamentelor în zona de profil mixt pe sectoarele cu rambleu înalt s-au proiectat ziduri cornier (parapet cu fundaţie continuă) din beton armat turnat monolit, beton C35/45.

Pentru asigurarea gabaritelor trotuarelor pe zona de intravilan a localităţilor, s-a prevăzut realizarea unor ziduri tip L din beton C35/45. Zidurile de sprijin de greutate se vor realiza în zona de debleu între km
57+360 – km 57+730. În spatele zidului se va realiza un dren din zidărie uscată asezat pe o cunetă care descarcă prin barbacane dispuse din 2,5 în 2,5 m. Forma secţiunii a fost astfel dimensionată încât să asigure gabaritul proiectat al drumului judeţean.

În zona km 115+640 la km 115+740 (stânga) si km 120+95 până la 120+165 în urma expertizării geotehnice s-a proiectat consolidarea zonei drumului pentru asigurarea platformei prin intermediul unei structuri de sprijin alcătuită din piloți forați și grindă coronament. Fundaţia se va realiza pe două rânduri de coloane cu D=800 mm (C20/25), cu fişa de 15.00 m, încastrate în radier pe 30 cm, dispuse în plan la
2,0 m interax.

Pentru realizarea continuităţii şanţului la accesele la proprietăţi se propun podeţe laterale din tuburi din PEHD cu D=500 mm.

Drumurile laterale se vor amenaja cu acelaşi sistem rutier ca şi drumul judeţean în limita de proprietate a judeţului Bistriţa-Năsăud. Intersecţiile se vor amenaja ca intersecţii simple în T cu obligaţie spre dreapta.

Pentru realizarea continuităţii şanţului la drumurile laterale se propun podeţe laterale din tuburi din PEHD cu D=500 mm.

În intravilanul localităţilor unde limita de proprietate permite acest lucru se vor amenaja alveole pentru staţiile de autobuz.

Unde situaţia existentă a permis, în lungul drumului se vor amenaja parcări.

Se vor monta indicatoare rutiere. Se vor realiza marcajele rutiere longitudinale (axial și lateral). Pentru sporirea siguranţei circulaţiei la indicatoarele de treceri de pietoni sau cele care se constată ca au o vizibilitate redusă din cauza amplasamentului se vor monta celule fotovoltaice pentru iluminare. S-au prevăzut stâlpi de ghidare. Se vor realiza marcaje de tip bicomponent longitudinale în axul drumului şi
marginale, la limita dintre carosabil şi acostament. Trecerile de pietoni se vor realiza denivelat şi marcate corespunzător pentru sporirea siguranţei pietonilor.

Se va reface sistemul de borne kilometrice şi hectometrice. Bornele kilometrice şi hectometrice se vor realiza din beton.

S-a prevăzut montarea de parapet metalic cu protecţie ridicată H1 si H2, respectiv cu protecţie foarte ridicată H4b pe zona lucrărilor de artă (poduri si ziduri de sprijin).

Pentru sporirea siguranţei rutiere şi evitarea degradării drumului prin utilizarea lui de către autocamioane cu extratonaj se propune implementarea unui sistem de cântărire şi monitorizare automată a traficului cu transmiterea datelor spre centrul de comandă al beneficiarului. S-a prevăzut montarea unui număr de 8 puncte de cântărire.

Tot ca o măsură de sporire a siguranţei circulaţiei se propune implementarea sistemului automat de întreţinere în stare optimă a suprafeţei carosabile, sistem care constă în realizarea unui sistem automatizat care asigură eficientizarea lucrărilor de deszăpezire, spălare, răcorire, dezinfecţie şi alte măsuri pe segmentele de drumuri publice unde acesta este amplasat. Sistemul este racordat la un server care este configurat în aşa fel încât să devină elementul central al sistemului automat de întreţinere. Astfel, serverul
transmite comenzi specifice către sistemul de întreţinere pentru a determina pornirea sau oprirea acesteia, în funcţie de datele real existente şi de condiţiile prestabilite.

Toate trecerile de pietoni s-au prevăzut să fie iluminate iar la 5 dintre ele la care din evidenţa beneficiarului s-au înregistrat accidente, pentru sporirea siguranţei circulaţiei s-au prevăzut camere de monitorizare a vitezei şi transmiterea informaţiilor către un centru de comandă.

S-au prevăzut 5 staţii de încărcare rapidă pentru autoturisme electrice.

Pentru evitarea degradării ulterioare a lucrărilor proiectate, se vor introduce în corpul drumului 3 tuburi de polietilenă cu diametrul de 63 mm (canalizaţie de cabluri subterane). Acestea se vor introduce sub şanţ, sub acostament, lângă rigola carosabilă sau în exteriorul şanţurilor pereate în funcţie de situaţia proiectată.

Pod km 75+560, peste valea Bungard – vor fi efectuate lucrări de intervenţie la infrastructură, suprastructură, racordări cu terasamentele, albie.

Pod km 85+025, peste valea Lechinţa – se va realiza un pod nou cu o singură deschidere.

Pod km 85+860, peste valea Lechinţa – vor fi efectuate lucrări de intervenţie la infrastructură,
suprastructură, racordări cu terasamentele, albie.

Viaduct km 113+160 peste alunecare de teren – vor fi efectuate lucrări de reparaţii la nivelul infrastructurii
și suprastructurii.

Pod km 113+420 peste valea Rosua – vor fi efectuate lucrări de intervenţie la infrastructură, suprastructură, racordări cu terasamentele, albie.

Pod km 114+933 peste valea Blăjenilor – vor fi efectuate lucrări de intervenţie la infrastructură, suprastructură, racordări cu terasamentele, albie.

Pod km 116+420 peste valea Blăjenilor – vor fi efectuate lucrări de intervenţie la infrastructură,
suprastructură, racordări cu terasamentele, albie.

Pod km 117+824 peste valea Blăjenilor – se va executa un pod nou.

DJ 151 traversează 16 localităţi din cinci comune şi municipiul Bistriţa: Sigmir – Blăjenii de Sus – Blăjenii de Jos – Şintereag – Şieu Odorhei – Coasta – Şirioara – Chiraleş – Lechinţa – Vermeş – Sângeorzu Nou – Sânmihaiu de Câmpie – Zoreni – Budeşti – Budeşti Fânaţe – Ţagu până la limita cu judeţul Mureş.

DJ 151 a fost reabilitat în urmă cu zece ani, pe vremea când la Consiliul Județean era președinte Liviu Rusu. Reabilitarea a început în 2010, a durat doi ani și a costat 126,6 milioane lei, bani cu care au fost reabilitați 77 km de drum. Lucrările de modernizare au fost realizate de firma Romstrade. Nu după mult timp, drumul s-a deteriorat, fiind nevoie de reparații aproape în fiecare an.

7 comentarii

  • Olé, Olé….
    E descris ca un drum Occidental cum nouă toți ne place să avem, să experimentăm, să circulăm la fel ca în Occident, în același condiții, fiindcă dacă ei pot noi de ce nu am putea…. Acuma îi invit pe cei care controlează infrastructura județului să își ridice mânecile să își pună ghetele de securitate pentru șantier, casca de securitate la fel și pe teren , la fața locului… și să încerce recuperarea celor 33 ani irosiți fiindcă un Occidental așa e cum acționează și procedează… Concordează spusul cu făcutul, merg mână în mână, liderul adevărat se cunoaște după rezultatele sale după cum își tratează aproapele…. nu-i așa??.. restul e fâr și pâr ham-ham și bla-bla!!!

    6
    1
  • Că la prima execuție bornele kilometrice s-au defoliat după o lună , indicatoarele rutiere lipseau cu desăvârșire sau erau puse aiurea , șanturile au rămas nebetonate , podețele nu s-au mai făcut , refugii/stații autobuz ZERO, trotuare nici pomeneală ,asfaltul a fost turnat peste capacele de canalizare ( intre Bistrita și Sigmir). Rămâne o enigmă cum s-a putut recepționa o asemenea lucrare făcută în batjocură !
    P.S. Reconfigurați , la Sintereag , intrarea din DN17 in DJ 151 (spre Blăjeni) prin adaugarea unei benzi de circulație la intersectia acestor drumuri . Mor oamenii acolo din cauza unor proiectanți tâmpiți !

    13
    • Obligatoriu banda pentru virajul la stanga in acea intersectie. Si mai e intersectia din Sigmir care ar trebui regandita. Sa speram ca proiectantul, politia va trata cu maxima responsabilitate segmentul Sintereag-Sigmir care a devenit pentru multi ruta principala spre Bistrita.

  • Poate ați băgat de seamă că traseul, în unele locuri, trebuie modificat. El datează de prin secolul al XVIII-lea, urmând curbura dealurilor, fiind proiectat pentru căruțe și care cu boi.
    Între Sângeorzul Nou și Sărmășel sunt numeroase curbe care nu-și au rostul acum.
    La atâta bănet nu cred că ar fi probleme, mai ales că s-ar scurta drumul.

    12
  • O sa se facă piste de biciclete pe drumul ala la fel cum s-au facut și pe faimosul drum care duce la cabanele pesedistilor de la Colibița. De parcă ar umbla domniile lor cu bicicleta.

    12
    1
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.