Cultură

Expoziția ”Capturi intacte” de Iulian Cristea, inaugurată la Complexul Muzeal

Asociația Culturală ”Grigore Bradea” a inaugurat ieri seară, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud expoziția ”Capturi intacte” realizată de Iulian Cristea. A câștigat Premiului Grigore Bradea 2022 care i-a oferit oportunitatea de a organiza o expoziție personală la Bistrița.

„Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături. E ușor să faci lucruri bune, atunci când ai prieteni care te susțin și au încredere în tine. În primul rând mulțumim celor de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care ne sprijină de 10 ani. Mulțumim domnului Alexandru Gavrilaș care ne-a primit cu brațele deschise în spațiul Muzeului Județean. Mulțumim Restaurantului Rod care a susținut financiar până acum Premiul Grigore Bradea. Mulțumim celor de la Arhicris Logistic care ne-au ajutat să punem la punct expoziția, asigurându-ne transportul. Pentru noi, instituționalizarea acestui premiu prin preluarea sa de către Consiliul Județean este un moment de cotitură. Suntem convinși că va continua să crească în importanță și să ajute în carieră tineri artiști valoroși”, a afirmat Alexandru Bradea, președintele Asociației „Grigore Bradea”.

Vasile Duda, istoric de artă: „Premiul Grigore Bradea acordat de o comisie de profesioniști din majoritatea centrelor universitare din țară dă un gir tânărului artist, confirmându-i că este pe calea cea bună.

E important să-l cucerești pentru că te numeri astfel printre cei puțini care merg pe acest drum. Sculptura este oricum un drum greu. Cu atât mai mult susținerea acestui parcurs este importantă și lăudabilă. Faptul că instituțiile din Bistrița-Năsăud susțin acest premiu este extraordinar. Ne face mândri pe toți. În fapt este un respect pentru cei care au lucrat până acum, cum a fost sculptorul Grigore Bradea, a cărui amintire se transferă și tinerilor artiști care merg în aceeași direcție…

Iulian Cristea s-a format în Republica Moldova, absolvind Colegiul de Arte Secția Sculptură și Academia de Arte din Chişinău. A urmat studii masterale la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.

Se simte, în formarea sa, influența celor două școli de sculptură: cea din spațiul Republicii Moldova, încărcată de amprenta culturală a spațiului rus, precum și școala de sculptură din București.

Aș zice că expoziția pare una colectivă – o instalație, un produs conturat ca un evantai care se deschide spre foarte multe direcții. Marșează mult pe materiale moderne, dar mi-a mărturisit că îi plac foarte mult piatra și cioplitul în piatră sau lemn. Ceea ce ține de o anumită tradiție a sculpturii. Există o greutate a formei care rămâne în mintea sculptorului, chiar dacă soluțiile tehnice pe care le caută sunt altele.

Lucrările lui Iulian Cristea problematizează relația între sensul și non-sensul formelor sculpturale. Cred că aici artistul încearcă să devină independent de ceea ce înseamnă subiect, pentru a descoperi o frumusețe a formei în sine, un sens estetic, nu neapărat un sens explicabil social sau politic. Asta îl face să fie extrem de proaspăt și să se miște liber pe acest teren al artelor. Culorile își găsesc un loc neașteptat, iar modalitatea de combinație este inedită. Din această deschidere fabuloasă pe care o oferă, cred că fiecare lucrare are un sens pe care putem să-l descoperim, să-l multiplicăm… Dinamica se accentuează în cazul unor lucrări precum Flacăra, iar tradiția poate fi recunoscută într-o formă care folosește mecanismele artei contemporane”

Iulian Cristea: „Sunt pentru prima oară la Bistrița, cu lucrări din diferite perioade ale creației mele, mai noi sau mai vechi. Sunt materiale, căutări și experimente diferite: pe alocuri am încercat să virez și spre bidimensional…

Sunt într-o căutare permanentă a rădăcinilor și resurselor, a abundenței de forme, culori, stări și idei capabile să hrănească și să ofere o creștere artistică deplină.

Încerc să oscilez intuitiv și cât mai natural între principiile de bază ale artei tradiționale și ceva inarticulat, nou, între simetrie și asimetrie, contraste volumetrice sau conceptuale. Aspectele dure devin moi și invers, dinamicul – static și recele – cald. Unul din aspectele procesului de creație la care țin este lucrul în neștire, iar principala caracteristică a metodei de lucru este multi-materialitatea, complexitatea lucrului și controlul întregului proces.

Când compozițiile încep să se contureze și devin concrete și informale mă opresc, o iau de la capăt încercând să generez ceva inovativ pentru mine. Urmăresc asta neîntrerupt de la bun început…”, a transmis organizația într-un comunicat.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.