Documente de stare civilă chiar și de la 1680 dintr-un registru romano-catolic descoperit în satul Petriș sunt disponibile în format electronic pe site-ul Arhivelor Naționale. Serviciul Județean Bistrița-Năsăud a scanat 320.000 de pagini din aproximativ 2000 de registre, așa încât, de acum, ne putem căuta strămoșii de pe orice dispozitiv, de acasă.
Două proiecte de digitizare a documentelor s-au derulat la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.
Prin eVitala, angajații instituției condusă de dr. Cornelia Vlașin au scanat și convertit digital 238 de inventare, însumând 5.987 pagini și aproximativ 400 de registre, în total 253.310 de file.
”Prin eVitala s-au digitizat toate inventarele, toate instrumentele de evidență a fondurilor deținute de către Arhivele Naționale la nivelul întregii Românii. În acest proiect a fost implicat și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, iar ca rezultat în cadrul proiectului, au fost digitizate în județ 238 de inventare, însumând 5.987 pagini și aproximativ 400 de registre, instrumente contemporane de evidență, reprezentând 253.310 de file. Activitatea e încheiată cu succes. Inventarul a fost urcat în portalul Arhivelor Naționale, acesta fiind pus la dispoziția publicului”, a spus Cornelia Vlașin.
Cel mai vechi inventar digitizat este de la 1350 din fondul ”Iulian Marțian”. Toate sunt disponibile la următoarea adresă: https://descopera.arhivelenationale.ro
”Sunt mai multe posibilități de căutare: în baza unui text, în baza unei căutări prin navigare și prin descriptori. ”Ca să vizualizăm inventarele dăm o căutare prin navigare. Apar toate serviciile în ordine alfabetică, iar dacă mergem mai departe pe fiecare serviciu, vom vedea inventarele puse în ordine alfabetică. Tot în ordine alfabetică apare și o prezentare a tuturor dosarelor din cadrul fiecărui fond arhivistic. De asemenea, dacă mergem pe titlul fondului există și o prezentare a fondului respectiv, inclusiv date istorice ale instituției care a creat fondul respectiv, genul documentelor și anii extremi ai documentelor”, a spus ea.
Acum, informațiile culese sunt încărcate în sistem informatic. Ele vor fi accesibile publicului începând de anul viitor.
Al doilea proiect a fost “Spre guvernarea digitală. Starea civilă electronică în cadrul Arhivelor Naționale ale României (eANR)”, proiect ce a presupus digitizarea registrelor de stare civilă.
”Noi am digitizat registrele de stare civilă cu caracter istoric, cele de peste 100 de ani, fiindcă registrele de stare civilă potrivit Legii 119 nu pot fi date în cercetare dacă nu au împlinit 100 de ani. Deși arhivele de stare civilă reprezintă doar 2,64% din fondul documentar al României, totuși ponderea solicitărilor de cercetare a actelor de stare civilă prin sălile de studiu a fost de 22%, iar ponderea de solicitări pentru eliberare documente cu valoare juridică (copii certificate) a fost de 12% (provenind de la persoane fizice și juridice) din total solicitări adresate ANR, ceea ce arată interesul deosebit pentru aceste arhive. În cadrul acestui proiect, la nivel național au fost digitizate peste 9,5 milioane de pagini de registre de stare civilă anterioare anului 1920”, a menționat dr. Cornelia Vlașin.
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud au verificat un număr de 320.000 de pagini, aproximativ 2000 de registre. S-au scanat și indexat un număr de aproximativ 80.000 de pagini și înregistrări, iar operatorul privat un număr de aproximativ 180.000 de pagini. S-a constituit și o bază de date, care este în curs de completare în anii următori, deoarece va fi indexată fiecare înregistrare din registre (aproximativ 10 milioane de înregistrări).
”Cei care sunt interesați pot cerceta de acasă aceste registre pe același portal prin căutare text. Se poate căuta folosind cuvântul Bistrița. Dacă se dorește restrângerea căutării se introduce registru de stare civilă. Registrele sunt la nivelul întregii țări. Putem da o căutare a colecțiilor de stare civilă, vor apărea mai multe fonduri: cele parohiale, cele primite de la primării și registrele de stare civilă oficiale de la Consiliul Județean. Dacă vrem să ne căutăm bunicii, la căutare text, introducem numele și prenumele și ne apar toate persoanele din baza de date culeasă până la momentul X la nivelul întregii țări. În ce privește modalitatea de căutare prin descriptori, aici este o căutare prin cuvinte cheie care fac parte din tezaur. Este vorba de personalități, evenimente istorice, zone geografice. Dacă dorim să identificăm toate documentele referitoare la Transilvania, introducem ca și descriptor Transilvania și vor apărea toate dosarele și toate fondurile păstrate de Arhivele Naționale unde identificăm documente la Transilvania”, a precizat dr. Cornelia Vlașin, care a menționat că se mai lucrează la fiabilitatea sistemului întrucât sunt foarte multe date care trebuie introduse.
Cele mai vechi acte de stare civilă sunt din 1680 dintr-un registru romano-catolic din satul Petriș.
De acum, adică, de la anul viitor dacă s-or încărca și poate chiar de „la mulți ani” după cum merge digitalizarea lui Ivan remarcată prin isprava de la Registrul Comerțului.
Și, vaii … străbunicii, strămoșii românilor de la Petriș erau romano-catolici. Că sașii au trecut la evanghelici după 1560. Sacerdoții de pe vremea lui Gerula unde-s și ce făceau ei? Sau, ei aveau deja datele de stare civilă urcate în cloud și de acolo le descarcă în timpul siestei un urmaș de la catedrala Coroana conectat prin legături parasimpatice?
Site-ul ce vrea să fie prezentat ca și o database research e cel mult o pagină wiki despre istoricul instituției arhivei locale.
Asta e.
Să mă convingă cineva cu argumente, că ar fi altceva.
Cauți un nume, loc, arhivă și nu dai peste nimic relevant ca informație ci doar cu informația că ar exista fizic.
Praf în ochi! Și vorbe de clacă!
Cred că nu știiți Dvoastră să căutați. Intrați pe săgeată, nu pe titlu sau cereți lămuriri de la Arhive inainte de a face un enunț.
Săgeata duce la structura subordonată, titlu la descrierea fondului, dosarului etc.
Registrele digitizate sunt urcate în portal.
Cornelia Vlașin
Dna Vlașin,
Mesajul care apare în mod constant ,singura certitudine în căutare.
Portalul se află în faza de testare
Afișarea și unele funcționalități pot fi afectate.
Altfel invit 16 cititori aleatoriu să-mi spună dacă reușesc să vizualizeze un document original, copie digitalizată.
Mulțumesc pentru timpul acordat mențiunii…
Logic nu ar trebui să contactez Arhivele, cu cerere , semnătură.
Nici măcar o capsulă care să prezinte modul de căutare research nu a fost prevăzută.
Informația ar trebui să fie publică și digitalizată.
Nu vorbesc de traduceri simultane.
Felicitări pentru muncă..dar mai e enorm de mult.
E rudimentar, ineficient pentru moment.
Eu reușesc să vizualizez documentele originale, copiile digitalizate, adică pot să accesez dosarele urcate în PDF. Nu sunt urcate încă toate dosarele în acest sistem digitalizat, dar vor fi în curând. Eu sunt din Constanta și sunt foarte mulțumită pentru faptul că pot găsi documente de stare civilă chiar și în acesta fază de testare și de acasă fără să mai merg la sediul Arhivelor Constanța unde am acces doar cu programare în prealabil și unde mi se oferă doar 5 dosare de stare civilă la o programare. Iar programarea o pot face o dată la 3 săptămâni, având în vedere că sala de studiu este accesibilă doar 2 zile pe săptămână între orele 9-14, doar cu 4 cercetători pe zi, adică 8 pe săptămână. De aceea, mulțumesc tuturor celor implicați în acest minunat proiect de digitalizare. Este un efort imens să scanezi toate dosarele, dar foarte util pentru cercetători.
Și nu e nimic …titanic pe acolo! Rămâne așa: vorbe de clacă sau vorbe nu fapte! Cum doriți, dar tot cam pe acolo!
Dle CC,
Registrele sunt urcate și pot fi accesate.
Le-am accesat chiar acum de pe telefonul meu, din pacate nu pot să atașez screenurile la acest comentariu. Dacă sunteți interesat vi le trimit unde spuneți Dvoastră.
Că se mai lucrează la fiabilitatea sistemului, am afirmat-o, dar asta nu ține de instituția pe care o conduc eu.
Reafirm, sunt mândră de ce am realizat la nivelul Arhivelor Bistrița Năsăud, căci suntem 7 (toți) și avem n activități, iar modificări legislative ca: legea pensiilor, reconstituirea drepturilor deportațiilor, sunt cu incidență asupra noastră. Am lucrat prelungit, fără să solicităm plăți suplimentare, căci primează interesul publicului și cetățenilor. Unii chiar lucrează.
Cu stimă,
Cornelia Vlașin
Felicitări pentru munca depusă, sunt convins că ați depus un efort. De asemeni , atitudinea dvoastră e deschisă , ceea ce e de apreciat la nivel managerial, încercați să apărați reputația instituției pe care o administrați. Personal , am o părere bună despre activitatea pe care ați derulat-o de-a lungul anilor, citesc presa regulat. Organizarea de expoziții tematice etc.
Nimeni nu neagă că e un efort major pentru 7 persoane să scaneze acele 250000 de foi, deși în același timp încerc să înțeleg de ce numerizarea anumitor foi nu a fost externalizată la stagiari, studenți, ba chiar elevi să spunem, mă refer la acele documente care nu prezintă riscul unei degradări fizice prin manipulare, mai recente.
Iar recitind articolul cred că propoziția , datele vor fi accesibile publicului începând de anul viitor rezumă miezul disputei. Realizez,că dumneavoastră în calitate de contributor, s-ar putea să aveți acces la datele respective… acces garantat de la administratorul site-ului.
Publicul, momentan are acces doar la index.
Dar așteptările mele erau că informația ar fi fost prezentată în stilul site-ului următor (care reprezintă o arhivă a hărților vechi)
https://www.davidrumsey.com/
Căutare de exemplu cu cuvântul cheie Transilvania și apoi posibilitatea de a exporta în diferite formate partea grafică numerizată.
Cu mult respect și simpatie personală, vă doresc să vă continuați activitatea la fel de motivată și pozitivă.
Felicitări doamna Cornelia! Unii înțeleg greu sacrificiile altora, care își iubesc profesia, își sacrifică timpul liber și chiar sănătatea, în interesul comunității,ba chiar al țării!🙏❤️
Din păcate nu reușesc să văd documentul la care face referire descrierea .
Dacă spuneți ca documentele se pot accesa înseamnă ca probabil îmi scapă mie ceva (deși am ceva experiență în domeniu )sau poate setările telefonului nu permit vizualizarea .
O să încerc și de pe calculator .
Altfel , felicitări pentru munca depusă !
Sunt convins ca sincopele în funcționare vor fi eliminate iar documentele scanate vor fi de ajutor multor bistrițeni .
Am căutat și nu am găsit nimic relevant .Nici nu am înțeles ceva din ce se prezintă acolo.
Nu ar strica niște videouri în care să se explice ce și cum.
Doamnă Vișan, sunt convins că ați făcut și continuați să faceți o treabă bună la AN Bistrița-Năsăud. Este uimitor că aflăm mai multe despre acest proiect de la dumneavoastră decât de la Arhivele Naționale Centrale. În ceea ce privește portalul, nu vreau să vă descurajez, dar consider că acesta este un experiment nereușit și un monument al incompetenței instituționale din Romania.
Cred că e necesar să spunem că informația conținută în documentele digitalizate local nu are interes doar pentru urmașii direcți, dar și în sens de cercetare.
De exemplu, cum s-ar putea explica scăderea -sau creșterea demografică a populației unor localități .
Dar și de a completa anumite date conținute în alte forme.
De exemplu pe https://www.davidrumsey.com/ se găsesc mai multe hărți digitalizate ale Transilvaniei..
Doar vizualizând epoca și autorul, oricine realizează că avem de-a face cu o evoluție a reprezentării lumii de la hărțile simple ale lui Ortelius din 1527 care reprezintă destul de primitiv râurile(și intersecțiile lor) , dealurile și denumirile localităților, la harta italianului Giacomo Rossi
Giovanni 1686 la care nivelul de complexitate crește..
Oricum nici una dintre cele 20 hărți în colecție nu înlocuiesc un Google Maps azi..cât de simplu ni se pare…dar ca să ajungă la calitatea pe care o accesăm public azi pe informația geografică…au trebuit secole de cartografiere..
O altă direcție de cercetare pe care o urmăresc cei pasionați este descoperirea rețelelor( a legăturilor între oameni, entități(instituții)..pentru a înțelege cum funcționa atunci lumea și care a fost impactul relațiilor de atunci asupra lumii pe care o vedem azi.
De exemplu studiul corespondenței lui Kircher sau a publicațiilor lui Voltaire..
http://republicofletters.stanford.edu/