În prezent, municipalitatea are în derulare un împrumut bancar în valoare de 100.000.000 lei, contractat în 2022 pentru finanțarea a 25 de proiecte de investiții publice de interes local.
Din împrumut, suma de 5.639.522 lei va fi diminuată de la obiectivul de investiții ”Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Prelungit “Căsuța cu povești“, pentru care s-a depus documentația de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional, și folosită pentru realizarea unei parcări pe terenul din curtea Parohiei Romano-Catolice, cu acces din str. Lupeni, pentru care luna trecută în Consiliul Local a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal. Noua destinație a banilor va fi aprobată în ședința CL din 28 noiembrie.
Proiectul prevede construirea a două platforme de parcări pe sol, ambele cu acces și ieșire de pe str. Lupeni. Acestea vor avea 26 de locuri – platforma 1, respectiv 57 locuri – platforma 2, din care 4 locuri vor fi destinate persoanelor cu dizabilități și 4 locuri pentru încărcarea autoturismelor electrice. În total, vor fi 83 de locuri. Sunt prevăzute amenajări exterioare cu spații verzi cu arbori și arbuști, un copac plantat la 4 locuri de parcare și circulații pietonale în incinta platformelor, bariere și automate pentru eliberarea tichetelor de parcare și automate pentru efectuarea plății. Pentru protejarea ansamblului bisericesc din punct de vedere vizual, fonic și al calității aerului, se propune plantarea cu arbori la limita dintre parcări și restul ansamblului.
Parcarea de pe terenul Bisericii Romano-Catolice, cu care a fost semnat un acord de parteneriat, va deservi zona centrală a orașului unde, din cauza Liniei Verzi, dispar numeroase locuri de parcare.
Ideea Parcarii apartine Asoc. Bistrita-Civica lui Marius Balan in persoana care a avut prima discutie in urma cu doi ani cu parintele Paroh. GERED PETER .
De frica distrugerii parcului Eminescu am facut tot posibilul sa gasesc ceva mai bun.
Din pacate Primaria se screme nepermis si nu a fost capabila sa execute lucrarea in regie proprie desi avea scos din tot orasul mii de mp de dale vechi dar foarte bune.
Concluzia. Administratia este corigenta si nu are nici un merit. Chinezii executau aceasta parcare in 48 de ore.
Sa va fie nasul gros ! Mi-am pus in joc cuvantul si ideea pentru bistriteni si ati intarziat execrabil.
Idei poti sa ai cat de multe si cat de bune dar trebuie sa ai si puterea ca sa ajungi sa le realizezi !
Balane, o sa-ti facem statuie pentru ideile astea geniale. Trebuie sa facem o statuie separata si ecologistilor tai tacaniti, pentru ca din cauza voastra inca nu avem centura ocolitoare a orasului. Inca ceva, in loc de „chinezii”, trebuia sa scrii exact cum voiai si anume „comunistii”, pentru ca asta e marea ta dragoste adevarata si a multor expirati ca tine.
Acum o sa vină și să laude Balan că a fost ideea lui.
Deci, vor să ia bani de la copii, de la grădiniță ca să facă parcare.
Proiect ecologist? Balane, rupeți-ai carnetul de partid!
DA , a fost ideea mea agreata de stimatul parinte Paroh.
Du-te si intereseaza-te ca nu este greu deloc.Am explicat de ce am gasit o solutie clara si m-am implicat, insa tu fiind ANALFABET-FUNCTIONAL nu pricepi ce am spus despre Parcul Eminescu, asa ca de ce imi spui sa imi rup carnetul de partid ? Rupeti tu cartea de identitate de cetatean postac fara judecata.Despre judecata mea fi sigur ca nu imi lipseste deloc.Sunt un om care imi asum identitatea si raspund cu aceeasi moneda obraznicilor care nu ma cunosc.
„Rupeti” -> analfabet functional.
Da . Este chiar un proiect foarte ECO atata timp cat nu se taie nici un copac sau arbust ci din contra se planteaza arbori perdea tot la patru parcari ca un zid de protectie viu si impotriva noxelor si care sunt amplu descrisi in proiect dar si in stirea data de TIMP-ONLINE.
Deh, pentru cine citeste si nu intelege eu le recomand sa nu se insemne ca sunt caraghiosi rau de tot.
Pentru a rezolva lipsa parcărilor din Centru Vechi trebuie construită parcarea din Piața Mică cu intrare din Piața Centrală pe strada Albert Berger ( Poştei ) şi ieşirea în Piața Centrală pe strada Vasile Naşcu.