”Vibrația, calitatea și prosperitatea locului” sunt cei trei indicatori de referință în baza cărora Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a plasat Bistrița în prima jumătate a unui clasament general al orașelor reședință de județ cele mai dinamice, înainte de Târgu Jiu, Pitești, Râmnicu Vâcea sau Baia Mare.
- ”Vibrația” ilustrează dinamismul cultural, social și demografic al orașului, subliniind capacitatea acestuia de a crea o atmosferă atractivă și plină de energie. Se axează pe diversitatea culturală și sportivă, opțiunile variate de divertisment și interacțiunile sociale care, împreună, contribuie la o experiență urbană unică
- ”Calitatea” reflectă atractivitatea orașului si este o măsură a modului în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale contribuie la un standard de viață ridicat.
- Componenta „Prosperitate” arată puterea economică a orașului și interacțiunea acesteia cu dinamica socială. Acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale, analizând atât indicatori economici cât și sociali. Categoria ilustrează în ce măsură un oraș prosperă prin dinamismul său economic și oferă rezidenților săi un mediu în care să trăiască, să muncească și să se dezvolte. Aici, Bistrița se situează pe locul 11
În motivare, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a scris că: ”Bistrița este, alături de Alba Iulia, singura reședință de județ din țară care a înregistrat o creștere a populației între ultimele două recensăminte. De asemenea, orașul a reușit, în pofida faptului că se află pe orbita Clujului, să păstreze o populație relativ tânără și un spor natural pozitiv, o adevărată performanță dacă ne gândim la fenomenul accelerat de îmbătrânire demografică cu care se confruntă România.
Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că orașul face parte din cele șapte orașe fortificate populate majoritar de sași care au dat Transilvaniei denumirea de Siebenburgen, acesta fiind atestat documentar în urmă cu aproape 800 de ani. Moștenirea culturală a comunității germane din Bistrița este foarte bine reprezentată de monumentele de arhitectură care sunt bine păstrate în centrul istoric al municipiului, unde predomină încă o atmosferă medievală.
Biserica Evanghelică, cu unul dintre cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania, Cetatea Bistriței (cu Turnul Dogarilor) sau Sugălete, un complex de clădiri renascentiste legate prin celebrele bolți sprijinite pe pilaștri, sunt principalele atracții din oraș.
Parcul central, care poartă numele Regelui Mihai I, a fost reabilitat și realizează o legătură armonioasă între elementele de arhitectură medievală și cele naturale (Pădurea Codrișor, râul Bistrița).
Orașul beneficiază de o pădure-parc, denumită Schullerwald, unde au fost amenajate diferite facilități pentru iubitorii de natură, picnic și mișcare în aer liber. Planuri similare există și pentru Pădurea Codrișor, ceea ce face din Bistrița unul dintre cele mai verzi orașe din țară.
Din punct de vedere economic, Bistrița a beneficiat în ultimele trei decenii de o tranziție economică mai facilă decât a altor orașe de talie similară. Multe dintre întreprinderile comuniste au fost achiziționate de către salariați sau întreprinzători locali și continuă să funcționeze.
În plus, companii cu capital străin, mai ales german, și-au dezvoltat aici capacități de producție, în oraș existând o companie mare din domeniul automotive. De menționat este și faptul că cele două mari universități clujene (UBB și UTCN) au extensii universitare la Bistrița. Un sprijin important pentru economia locală l-a reprezentat și succesul administrației locale în atragerea de fonduri europene. Efectele acestor investiții sunt vizibile la fiecare pas, în timp ce pentru anii viitori sunt anunțate alte proiecte majore. Cel mai mare dintre acestea vizează amenajarea unui coridor verde-albastru pe malurile râului Bistrița”.
Ah, Bistrița, acest epicentru “vibrant” al culturii și prosperității! Cum să nu fim impresionați de un oraș care, în absența unui teatru propriu, reușește performanța de a reduce personalul Casei de Cultură de la 68 la 25 de angajați?
Desigur, administrația locală își arată profunda apreciere pentru cultură prin astfel de măsuri inovatoare. Iar când vine vorba de salarii, Bistrița strălucește cu adevărat. Funcționarii publici se bucură de majorări salariale constante, în timp ce restul locuitorilor se mulțumesc cu salarii modeste, menținând astfel un echilibru economic desăvârșit.
În concluzie, Bistrița este cu adevărat un exemplu de “dinamism” și “vibrație”, demonstrând că poți excela în statistici fără a oferi, de fapt, facilități culturale sau economice semnificative cetățenilor săi.
Bistrița – acolo unde statisticile sunt mai vibrante decât realitatea.
Catre cacei cititori impostori care isi denigreaza tot timpul orasul in care traiesc precum si tara mama ROMANIA.
Mai este Bistrita un catun in fata ochilor vostri acoperiti de ceata /
Mintea voastra care sta pe loc ca un ceas stricat mai poate scorni asemenea idiotenii vorbind de rau tot ce va inconjoara ?
Pentru mine personal viata este super faina in Bistrita si Romania, ma multumesc cu putin in ce priveste luxul si fitele nu le cunosc chiar le urasc, insa am tot ce trebuie de la bunul DUMNEZEU si nu visez la cai verzi pe pereti.
Va indemn ca in 2025 sa va semnati sa aveti curajul raspunderii inainte de a improsca cu vorbe de ocara.
Bălaneeeeee, Bistrița este un oraş urât şi păduchios şi deprimant în care nu ai ce face decât să caşti gura la un amețit care mai vine cicã să cânte în urîțenia din Centru Vechi. Aşa că tineri care pot fug de aici mâncând pãmântul până şi copilul tău a fugit din Bistrița.
Daca Bistrita e in prima jumatate …atunci putem asimila pozitia cu zona erectila care oricand piate sa cada!!!
Felicitari beneului….