Arhitecții, constructorii și artizanii Bistriței, cei care și-au pus amprenta pe felul în care arată orașul, au fost adunați într-o carte de arheologul și istoricul Corneliu Gaiu, care a făcut o amplă cercetare în arhive, dar și în teren.
Cartea ”Arhitecți, constructori și artizani în Bistrița” a fost lansată, joi, la ”Casa cu Lei”, în prezența unor arhitecți, artiști plastici și a altor persoane publice interesate de istoria orașului.
”Prin simpla ei apariție, această carte emană optimism prin simpla existență a unui public în Bistrița pentru ea, cu toate că, dacă te plimbi puțin prin Bistrița, s-ar părea că nimeni nu iubește orașul și că e prea părăginit pentru valoarea lui. Cartea încearcă să prezinte niște noutăți, descoperiri, fiind concepută în ordine cronologică (…) Un material cu totul inedit prezentat în carte este ceea ce numim astăzi patrimoniu minor, adică acele căsuțe fără importanță artistică, pe care nu le regăsești în istoriile generale de arhitectură, dar care ele fac ținuta orașului și imaginea lui. Aceasta este o parte cu totul nouă, inedită, necunoscută de mine cel puțin. Cu cartea domnului Gaiu, le-am văzut și eu și le consider foarte interesante. De ce apar acum? Până acum nu aveau public, erau căzute în derizoriu aceste case mici, iar lucrul acesta este, de fapt, un fenomen sincron pe plan mondial în știința cercetării. Aceste case mici fac adevărata atmosferă a Bistriței, nu biserica gotică din centru că e plină Franța de biserici gotice. Atmosfera creată de combinația acestor case este adevărata Bistriță”, a spus profesorul de Istoria arhitecturii, Virgil Pop de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).
Despre cartea scrisă de Corneliu Gaiu a vorbit și istoricul de artă Vasile Duda, care a amintit de momentul în care, student fiind, a venit pentru prima oară la Bistrița și a colindat împreună cu Corneliu Gaiu și Ion Mândrescu, strada Nicolae Titulescu când au lucrat împreună la lista monumentelor istorice din 2004.
”Următorul pas a fost realizarea topografiei monumentelor istorice bazată pe acea activitate în teren. Ce lipsea topografiei era identificarea efectivă a arhitecților. În teren puteai identifica perioada, stilistica, dar mai greu să ști ce arhitect a făcut clădirea respectivă. Petrecând atât de mult în arhive, mie mi se pare că domnul Gaiu a făcut o identificare a izvoarelor pe care mai putem construi încă 2-3 cărți. Sunt și multe lucruri interesante în carte, cum ar fi cele despre despre Erika Paulus, născută în Elveția, dar stabilită în 1883 la Bistrița, și care a murit în 1962”, a spus Vasile Duda.
Erika Paulas s-a născut la Zürich, Elveția, la 10 ianuarie 1875. Provenea dintr-o familie de arhitecți. Bunicul ei a realizat proiectul gimnaziului evanghelic la Făgăraș. Familia s-a stabilit la Bistrița în 1883 unde tatăl ei, Josef Ernst Paulas, a lucrat ca arhitect, apoi a fost arhitect-șef al orașului. În anul 1900, Erika Paulas a câștigat concursul pentru proiectarea Palatului Direcțiunii Silvice.
”Lucrând la topografii am fost contrariat că lipsesc numele arhitecților care au dezvoltat orașul și, în această perspectivă, am intrat în arhive și am descoperit niște oameni extraordinari, nu doar pe Erika Paulas, care e prima arhitectă femeie din Europa, ci și pe Elena Preda, care a obținut titlul de arhitect în 1909. Ea a proiectat biserica ortodoxă de pe strada Alexandru Odobescu, dar și biserica din Archiud”, a spus arheologul Corneliu Gaiu (75 de ani).
Cartea cu 260 de pagini, a cărei publicare a fost finanțată de la bugetul local, a apărut la Editura Nosa Nostra în condiții grafice deosebite.
Adaugă comentariu