Primăria Bistrița solicită tuturor operatorilor de rețele care dețin cabluri aeriene amplasate în zona istorică Sugălete, precum și pe fațada șirului, să demareze, în regim de urgență, lucrările de relocare a infrastructurii de comunicații.
Această măsură este necesară pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al centrului istoric, precum și pentru îmbunătățirea aspectului urban al uneia dintre cele mai reprezentative zone ale municipiului Bistrița, informează Primăria.
Termenul limită pentru remedierea situației și îngroparea rețelelor este 15 iunie 2026.
Operatorii vor transmite propunerile tehnice de relocare și documentațiile aferente, urmând ca proiectele să fie analizate și avizate de administratorul public Adrian Costea.
”Municipiul Bistrița continuă procesul de reabilitare și valorizare a centrului istoric, cu respect pentru identitatea arhitecturală a orașului și pentru spațiul public”, se arată în comunicat.
Ion Caramitru , pe vremea cand era ministrul culturii , a elogiat acea cladire , declarandu-se uimit de frumusetea ei. Sasii au realizat lucruri durabile in fosta cetate a Bistritei , imbinand placutul cu utilul. Din pacate in zilele noastre “oamenii politici” (specie noua , in continua evolutie!) se infiltreaza in multe domenii ale vietii in cautare de beneficii personale iar unde ajung aduc doar necazuri si ruina.Dar nici nemtii nu mai sunt ca odinioara , cand o masina “Mercedes” dura cat o viata de om. Despre romani ce sa mai spun?. Spoim lucruri facute de altii , pe bani multi , urmand cele trei dictoane caracteristice neamului si vremilor: a) Orice lucrare se face numai cu licitatie publica (mai deschisa sau mai inchisa , asa dupa cum se poate…)!” b) “Las-ca “merge si asa!” , c) Las-ca tine pana plecam de-aici , s-apoi om mai vedea!
Cât adevăr este în zicala “Scump la tărâţe şi ieftin la făină” , cu referire la cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie, pe lucruri neesențiale. Această zicală se potrivește perfect actualei administrații locale a orașului Bistrița privind renunţarea la cererea de finanţare aferentă proiectului “Regenerarea urbană a imobilelor din Centrul istoric” depusă în Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/714.A/1, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1: Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane.
Proiectul care a fost inițiat de fosta administrație locală în mandatul lui Ioan Turc, și includea reabilitare a Complexului Sugălete ajunsese în faza finală având acceptul Comisiei Europene de a onora cererea de finanţare.
Valoarea totală a proiectului era de 8,7 milioane euro (43.383.011, 96 lei ) , din care aproximativ jumătate reprezentau sume eligibile din bani europeni. Cu toate că proiectul a fost preluat de ADR Nord-Vest, având acceptul Comisiei Europene de finanţare, primarul Gabriel Lazany a precizat că renunță la proiectul de reabilitare a Complexului Sugălete, și redistribuie acele sume spre alte proiecte , precum reabilitarea termică a blocurilor, urmând ca reabilitarea complexului Sugălete pe să o facă în regie proprie, adica pe banii bistritenilor.
Acum vine cu solicitarea către operatorii de rețele care dețin cabluri aeriene amplasate în zona Sugălete să procedeze la relocarea lor, ca măsură necesară pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al centrului istoric, ca și cum prin aceasta măsură s-ar pune în valoare patrimoniu istoric.
In plus, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
In concluzie, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care presupune profesionalism și care necesită implicarea administratiilor locale fără a fi lăsată doar pe seama proprietarilor fie ei
persoane fizice sau juridice.
„Dă-i Doamne românului, mintea de pe urmă!”
Pe Sugălete toate retelele sunt ingropate de vreo 10 ani. Problema sunt tuburile si cablurile care ies langa cladire si intra in casa omului. Ce variante exista ca acestea sa fie ascunse?
@Toni, in acel proiect aveau si proprietarii de platit sume uriase. Asta a fost inca un motiv, pentru ca multi nu si-au permis sau nu au fost de acord sa plateasca cat a cerut primaria. Firmele si institutiile aveau de platit o cofinantare de peste 50% din valoarea lucrărilor atribuite suprafeței lor(citisem pe undeva ca Uniunea Artistilor Plastici avea de platit peste 400.000 de euro iar Parohia Evanghelica peste 800.000 de euro). Probabil ca si devizele au fost umflate asa cum se practica pe plaiurile mioritice, mai ales cand sunt la mijloc bani de la buget plus fonduri europene…