Infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sistemul sanitar, iar România se confruntă cu o situație îngrijorătoare din cauza bacteriilor multirezistente și a dificultăților de implementare a unor practici eficiente de prevenție, a spus prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță la Zilele Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița.
În prezentarea intitulată ”Competiția între rezistența la antibiotice și rezistența la schimbare: provocări și soluții integrate pentru conceptul de spital modern”, dr. Valeriu Gheorghiță a arătat că România se află printre statele europene cele mai afectate de fenomenul rezistenței la antibiotice.
”Circa 90% din tulpinile de Acinetobacter baumannii izolate în spitalele din România sunt rezistente la antibioticele pe care le cunoșteam ca antibiotice de salvare”, a declarat dr. Valeriu Gheorghiță.
Potrivit acestuia, consecințele sunt dramatice pentru pacienți. Mortalitatea este de două ori mai mare în cazul persoanelor infectate cu bacterii rezistente la carbapeneme comparativ cu cele infectate cu bacterii sensibile la aceste antibiotice.
Igiena mâinilor, cea mai simplă armă împotriva infecțiilor
Una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a infecțiilor intraspitalicești rămâne igiena mâinilor, însă aceasta este adesea realizată incorect, a subliniat medicul.
”Doctorii au aderență mult mai redusă la igiena mâinilor comparativ cu asistenții medicali”, a afirmat acesta.
Valeriu Gheorghiță a explicat că nu este important doar cât de des sunt igienizate mâinile, ci și modul în care se face acest lucru. În urma unei analize efectuate în propriul spital, a constatat că personalul utiliza cantități insuficiente de soluție hidroalcoolică, aceasta în condițiile în care dezinfectarea cu soluții hidroalcoolice este mai eficientă decât simpla spălare cu apă și săpun, deoarece alcoolul distruge microorganismele, în timp ce apa și săpunul asigură în principal îndepărtarea mecanică a murdăriei.
Suprafațele ignorate care pot transmite bacterii
Medicul a atras atenția că multe unități medicale se concentrează excesiv pe curățarea podelelor și a holurilor, în timp ce adevăratele riscuri se află în imediata apropiere a pacientului.
Printre suprafețele care necesită o dezinfecție riguroasă se numără barele paturilor, butoanele de apel, telecomenzile, măsuțele de servire a mesei, monitoarele și alte obiecte atinse frecvent de pacienți și personal.
”Oamenii nu se infectează de pe podele, ci din zonele cu contact frecvent și apropiat de pacient”, a explicat acesta.
Botoșeii și covorașele adezive pot crea o falsă senzație de siguranță
Dr. Valeriu Gheorghiță a demontat și câteva dintre practicile considerate de rutină în multe spitale.
În opinia sa, botoșeii oferă beneficii limitate în prevenirea infecțiilor și pot deveni chiar un factor de risc dacă sunt îndepărtați fără o igienizare corespunzătoare a mâinilor. Același lucru este valabil și pentru covorașele autoadezive amplasate la intrarea în saloane. Acestea rețin murdăria și microorganismele, însă dacă nu sunt schimbate frecvent pot reprezenta o sursă suplimentară de contaminare chiar în apropierea pacienților vulnerabili.
”Botoșeii nu aduc beneficii importante vizavi de prevenirea infecțiilor la nivelul spitalelor. Ei protejează încălțămintea personalului de sânge, de secreții, de murdărie vizibilă. Pot fi utili în anumite medii cu stropire importantă, cresc percepția de curățenie și pot standardiza echiparea în anumite zone, dar atunci când îi dăm jos, mâinile noastre se contaminează cu tot ce am luat anterior. Dacă nu ne dezinfectăm mâinile cu soluție hidroalcoolică sau nu ne spălăm cu apă și săpun, vom avea pe mâini tot ce am adunat. În acest caz, botoșeii devin factori de risc”, a spus el.
Chiuvetele și toaletele, posibile rezervoare de bacterii
Un alt aspect asupra căruia medicul a insistat a fost riscul reprezentat de chiuvetele și toaletele amplasate în apropierea pacienților critici.
Resturile alimentare și alte deșeuri aruncate în chiuvete favorizează dezvoltarea bacteriilor multirezistente în sistemele de scurgere. În momentul utilizării, acestea pot fi răspândite prin aerosoli în mediul înconjurător.
”Chiuvetele în saloanele pacienților de ATI aduc beneficii, dar și riscuri. La nivelul chiuvetelor, oamenii nu doar se spală pe mâini, ci pun resturi de ciorbă, sucuri, băuturi, care rămân în zona de sifon și sunt cei mai importanți factori de creștere pentru germeni, adică nu facem altceva decât să creăm un rezervor de bacterii multirezistente care, odată cu folosirea chiuvetei, mai ales dacă jetul de apă e puternic, se produce o aerosolizare care contaminează mai ales când chiuveta este undeva mai puțin de 2 metri de patul unui pacient dintr-o rezervă de ATI. În Spania, de exemplu, în spitalele noi nu mai există chiuvete în rezervele pacienților de ATI sau a celor imonodeprimați”, a spus dr. Valeriu Gheorghiță.
În cazul toaletelor, dispersia particulelor și a microorganismelor la tragerea apei poate contamina suprafețele din jur pe o distanță de până la 1,5 metri. Soluția recomandată este simplă: capacul trebuie coborât înainte de acționarea rezervorului.
”Toaletele în saloanele pacienților prezintă și ele riscuri. Când se trage apa, există o aerosolizare și o dispersie a germenilor din vasul de WC și pe orizontală, și pe verticală, pe o distanță de 1,5 m. Se produce o contaminare a spațiului respectiv. Germenii aceștia sunt patogeni de origine digestivă. Un pacient care intră în toaletă este expus la acești germeni după ce anterior cineva a folosit toaleta. Ce avem de făcut? Trebuie instruit și pacientul, și personalul: nu se trage apa până nu se pune capacul”, a spus el.
Schimbarea comportamentelor, esențială pentru reducerea infecțiilor
Potrivit lui Valeriu Gheorghiță, reducerea infecțiilor asociate actului medical nu depinde exclusiv de investiții în infrastructură, ci și de schimbarea culturii organizaționale din spitale.
”Oamenii nu greșesc din rea voință, ci pentru că uită să facă corect sau nu știu că ceea ce fac este greșit”, a spus medicul.
Acesta consideră că succesul depinde de leadership, de educație continuă, diagnostic microbiologic rapid, digitalizare și aplicarea consecventă a măsurilor de prevenție, în special în secțiile cu risc crescut, precum terapia intensivă și chirurgia.
Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță este medic primar de boli infecțioase și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, comandant (director general) al Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. Dr. Agrippa Ionescu” București, cunoscut și ca spitalul SRI.
În cursul zilei de miercuri, medicul a vizitat și Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița și a transmis felicitări echipeipentru organizare, pentru viziune și pentru exemplul oferit.
Adaugă comentariu