O cultură experimentală de jujube – curmale chinezești dulci – va fi înființată la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Cercetătorii vor să vadă dacă această specie se adaptează și condițiilor din zona noastră.
Ideea a apărut ca urmare a participării unei delegații formată din trei cercetători de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, în China, la un seminar organizat de Ministerul Comerțului și Ambasada Chinei la București.
”În China, am fost un grup de 32 de cercetători și specialiști din învățământul superior. Academia de Științe Agricole a coordonat toată această acțiune. Am fost extrem de bine primiți și am găsit o deschidere spre colaborare foarte bună. Am găsit acolo institute de cercetare care realizează studii de mare amploare și cercetări de mare anvergură, cu care noi sperăm ca în viitorul nu foarte îndepărtat să putem colabora. De fapt, au existat mai multe întâlniri la care și eu personal am participat, prin care Academia de Științe Agricole și Silvice, prin președintele prof. Stănică Florin și vicepreședintele Dorin Sumedrea, au semnat mai multe acorduri de colaborare cu diverse academii de ramură din diverse provincii și inclusiv cu academia coordonatoare de la Beijing, astfel încât s-a deschis practic o poartă pe care noi ar trebui să o valorificăm și să creăm acele punți de colaborare, astfel încât în viitor România să aibă o bună colaborare pe bine științifică cu academiile de ramură din diverse provincii”, a explicat dr. Ioan Zagrai pentru Timp Online.
Stațiunea Pomicolă Bistrița a propus partenerilor chinezi să cultive un lot experimental de ”jujube” (Ziziphus jujuba).
”Este un fruct foarte dulce, maroniu și se pretează foarte bine atât la desidratare, cât și la consum în stare proaspătă. El are mai multe calități, chiar și medicinale. O să vedem și noi cum se comportă la noi. În zona de sud (a României – n.r.) au început să îl testeze, dar noi nu îl avem aici și am propus să înființăm un lot experimental pentru a verifica dacă această specie se adaptează foarte bine și în condițiile de la Bistrița, cunoscând că ea are de fapt o plasticitate destul de bună. Mai ales că cu aceste schimbări climatice ne vedem în situația de a schimba și noi culturile”, a spus dr. Ioan Zagrai.
La schimb, cercetătorii bistrițeni le-au propus chinezilor să înființeze un lot experimental cu Prunus domestica.
”Ei cultivă pe scară largă Prunus salicina, care din punctul meu de vedere are o calitate mult inferioară față de soiurile pe care le avem noi la Prunus domestica, motiv pentru care le-am propus să avem o colaborare în acest sens și soiuri de la Bistrița să fie testate în China, deci o reciprocitate între instituții”, a explicat dr. Zagrai.
Colaborarea nu s-ar limita la testarea soiurilor. Stațiunea Pomicolă Bistrița ar putea contribui și cu experiența acumulată în domeniul certificării materialului săditor întrucât reglementările în China sunt diferite față de UE și ar putea fi testată inclusiv cultivarea soiurilor modificate genetic.
Tehnica de obținere a fructelor gigant
”Tehnologia lor este total diferită de ce facem noi. Este un sistem prin care fiecare fruct individual este împungit, nu vă vine să credeți ce muncă este acolo, apoi, înainte de recoltare, cu aproximativ două săptămâni, acele pungi se dau jos. Fac și o rărire manuală astfel încât fructele obținute să fie foarte mari. Ei merg pe ideea calității transpusă în mărimea fructului, lucru cu care eu personal nu sunt de acord, dar piața chineză cere astfel de fructe, dar dacă ne raportăm la piața europeană, acele fructe foarte mari, mere care ajunge la 500 de grame, aici nu o să se vândă niciodată. La ei, însă, acele fructe sunt cerute pe piață și atunci le produc fiindcă le vând la prețuri foarte bune. Să știți că nu sunt ieftine fructele în China, dar așa cum am spus, modalitatea de a le produce este total diferită de ceea ce facem noi. Inclusiv la piersic, fiecare fruct este împungit și o piersică ajunge să aibă 200 de grame și mai mult, deci piersici foarte, foarte mari. Chiar și prunele le mai împungesc, dar nu chiar pe scară extinsă, dar la măr, la păr, la piersic am văzut lucrul ăsta în toate livezile, și experimentale, și comerciale pe care le-am vizitat”, a explicat el.
Împungirea ferește fructele de dăunători și chiar de anumite boli. Ele rămân foarte curate, iar prin rărire, fructele ajung să crească foarte mari.
Cum rezolvă chinezii problema apei
”Cel puțin în zona unde am fost noi, în provincia Hebei, care este la vreo 150 de kilometri de Beijing, am prins o perioadă extrem de călduroasă, undeva la 37-38 de grade zilnic și umiditate foarte mare. Deci, practic, nu puteai să stai afară foarte mult, pentru că era extrem de cald, dar ei au posibilitatea să irige, au puțuri forate peste tot, au sisteme de aducție a apei, deci ei irigă chiar în condițiile alea, nu se plâng de deficit de apă”, a spus dr. Zagrai.
Pomicultură în sere
”Erau două hectare de sere, unde ei cultivau jujube, totul era monitorizat electronic, cu senzori, afișaje electronice peste tot, foarte, foarte moderne serele și practicau sistemul ăsta de producție pomicolă în sere, ceea ce la noi este greu de gândit pe suprafațe mari. Acum au început, de exemplu, în sud (al României – n.r.), am văzut că au apărut niște proiecte cu cireșul în solar și la un moment dat aveam o discuție dacă am putea să implementăm și noi un astfel de proiect în Bistrița, la stațiune. Din punctul meu de vedere, nu cred că se justifică, deoarece o cultură de cireș în solar îți aduce perioada de coacere cu două săptămâni, cel mai mult trei săptămâni înainte. Câștigând acea perioadă, practic se suprapune cu fructele care vin din sudul țării în câmp deschis și costurile fiind foarte ridicate, nu cred că se justifică cultura cireșului în solar în zona Bistriței. Poate fi un subiect de studiu, dar nu cred că noi putem recomanda o astfel de cultură în zonă”, a explicat dr. Zagrai.
Adaugă comentariu