În două cartiere mari din Bistrița, platformele supraterane pentru colectarea deșeurilor ar putea deveni istorie. Primăria Bistrița vrea să implementeze un sistem automat de colectare a deșeurilor menajere, bazat pe transportul prin vacuum după un model finlandez.
Primarul Gabriel Lazany spune că noua tehnologie ar putea reduce traficul generat de mașinile de salubritate, poluarea și costurile de colectare. Sistemul ar urma să fie integrat în proiectele pentru care municipalitatea are deja contracte de proiectare și execuție, respectiv regenerarea zonelor Andrei Mureșanu și Independenței Nord.
Inițial, acestea vizau regenerarea spațiilor verzi, modernizarea aleilor pietonale și amenajarea locurilor de joacă, însă administrația locală dorește să includă și infrastructura pentru colectarea automatizată a deșeurilor.
”Am decis să integrăm și sistemul de colectare a deșeurilor menajere prin acel sistem pe bază de vacuum, pe care eu l-am prezentat în perioada trecută”, a declarat Gabriel Lazany.
Primarul Bistriței a fost la Helsinki, în Finlanda, pentru a vedea cum funcționează tehnologia imnplementată de aproximativ 12 ani. A asistat la o demonstrație pe un traseu de 2,4 kilometri. Din momentul introducerii deșeurilor și până la sosirea acestora în stația centrală, timpul măsurat de primar a fost de două minute și 15 secunde.
Ulterior, reprezentanții companiei finlandeze au venit la Bistrița pentru a vizita amplasamentele propuse și pentru a discuta posibilitățile de implementare. La întâlnirea de lucru au participat și reprezentanți ai Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Conform primarului, unul dintre centrele de colectare ar putea fi amplasat pe strada Victor Babeș, urmând să fie luată în calcul și zona Zăvoaie, aflată în dezvoltare. ”Probabil o să avem două stații de colectare”, a precizat primarul în podcastul Contextual, unde a explicat că amplasarea acestora va depinde de distanțele pe care deșeurile pot fi transportate prin conducte.
Cum funcționează colectarea prin vacuum
Sistemul presupune ca deșeurile să fie introduse în puncte speciale de colectare, de unde sunt aspirate automat și transportate prin conducte către o stație centrală. Colectarea rămâne selectivă, iar un sistem informatic direcționează deșeurile către containerul corespunzător fracției colectate.
”Transportul se face printr-o singură conductă, în baza unui soft care știe de la ce punct de colectare absoarbe gunoiul și îl duce în containerul care trebuie”, a explicat Gabriel Lazany.
Potrivit edilului, distanța maximă de transport indicată pentru sistem este de aproximativ 4,5 kilometri, în timp ce distanța optimă recomandată ar fi de 2,5-3 kilometri. Aceste caracteristici ar permite deservirea unor zone extinse ale orașului, în funcție de amplasarea stațiilor și de configurația rețelei.
Tehnologia este utilizată sau implementată în mai multe țări, inclusiv în Coreea de Sud, Japonia și Emiratele Arabe Unite, iar în Europa în țările nordice.
Fără tomberoane pline și mai puține mașini de gunoi în trafic
Printre beneficiile acestui sistem se numără reducerea problemelor asociate punctelor tradiționale de colectare, precum tomberoanele supraaglomerate, împrăștierea deșeurilor, prezența rozătoarelor și a animalelor care caută hrană în gunoi.
”Și, cel mai important din punctul meu de vedere, nu o să mai avem mașini de gunoi prin oraș, pe care în permanență le vedem, blochează traficul, ne încurcă, poluează”, a declarat primarul.
Transportul automatizat ar putea reduce și costurile de colectare cu aproximativ 90%.
Sistemul, inspirat de o tehnologie folosită în spitale
Primarul a explicat că a intrat în contact cu acest tip de tehnologie în perioada în care conducea Spitalul Clinic Județean de urgență Bistrița, unde transportul automatizat al probelor funcționează pe un principiu asemănător.
”Atunci când eram la spital, ne-am gândit ce ar însemna dacă am putea să ducem și gunoiul așa. Dar pentru un spital era un sistem a cărui implementare era prea costisitoare”, a povestit acesta.
În opinia sa, aplicarea tehnologiei la nivel de oraș poate deveni mai fezabilă atunci când infrastructura deservește un număr mare de utilizatori, estimat la 10.000-20.000 de beneficiari pentru un centru de colectare.
Deocamdată, administrația locală se află în etapa discuțiilor tehnice pentru integrarea sistemului în proiectele de regenerare urbană. Implementarea efectivă va depinde de soluțiile stabilite prin proiectare și de condițiile tehnice și financiare ale investiției.
Adaugă comentariu