Ioan Peteleu: Unele blocuri din Bistriţa încep să arate ca şi colibele din Burkina Faso

„Blocurile din Bistriţa încep să arate ca şi colibele din Burkina Faso. În proporţie de 90%, acoperişurile nu au fost proiectate pentru blocurile respective. Prin aceste finanţări, sunt eligibile cheltuieli de termo-hidro-izolaţie. Ca urmare, noi putem interveni, ca autoritate, şi să reglementăm acest aspect estetic care e foarte important ca să nu mai vorbesc de materialele în care sunt construite acele şarpante, cu tot felul de pante, de înălţimi. A dispărut, practic, noţiunea de bloc. Eu vin cu o propunere ca la blocul de pe strada Arţarilor nr. 28 să se recurgă la desfiinţarea şarpantei şi apoi efectuarea lucrărilor de termo-hidro-izolaţie”, a spus viceprimarul Ioan Peteleu.

La rândul lui, Gheorghe Tuţă (PDL) a întrebat dacă pot fi refăcute şi acoperişurile prin programul de reabilitare termică a blocurilor. „Eu subscriu întru totul la cele spuse de domnul viceprimar. Dacă ni s-ar da posibilitatea să renunţăm la acoperişului cu internit ar fi păcat să nu o facem”, a spus Gheorghe Tuţă.

Consilierul Marius Armean (PNL) a spus că trebuie găsită totuşi o soluţie legată de acoperişuri fiindcă multe nu sunt construite bine, iar în caz de furtună, multe ajung pe stradă, pe maşini şi pe oameni.

Primarul Ovidiu Creţu a explicat că reabilitările termice se fac doar cu consimţământul şi participarea proprietarilor, iar mulţi renunţă la program atunci când li se cere să schimbe acoperişurile.

„Când am discutat cu administratorii despre demolarea şarpantei care care e făcută cu internit, ei ne-au spus că nu doresc pentru că nu au încredere în acoperişurile de tip terasă. Atunci am mers pe varianta ca acolo unde şarpanta e pe tot blocul – nu e cazul blocului de pe Arţarilor – vom face hidroizolaţia la planşeu, dar le lăsăm şi şarpanta. Dacă se doreşte înlăturarea acestor şarpante – care într-adevăr nu arată bine – trebuie să venim cu o hotărâre normativă de Consiliul Local. Dacă scoatem o astfel de hotărâre, toţi oamenii vor fi obligaţi să renunţe la ele. Vrem ca Bistriţa să arate bine, dar, dacă nu putem rezolva situaţia 100%, cred că merită să rezolvăm 70-80% şi să lăsăm restul să se rezolve în timp când va veni probabil o lege care îi va obliga să renunţe la ele”, a spus primarul.

Municipalitatea, care derulează trei proiecte cu bani europeni intitulate ”Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe” şi are încă două aprobate, va depune alte trei cereri de finanţare, pentru Bistriţa 6, 7 şi 8 (25 de blocuri cu 905 apartamente), în valoare totală de aproape 21 de milioane lei.

În acest moment se desfăşoară lucrări în trei proiecte de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe (28 de blocuri, 2.115 apartamente) – Bistriţa 1 (3 blocuri, 235 apartamente, 3,6 milioane lei), Bistriţa 2 (15 blocuri, 1.074 apartamente, 17,7 milioane lei) şi Bistriţa 3 (10 blocuri, 794 apartamente, 15,6 milioane lei), fiind aprobate cererile pentru Bistriţa 4 (un bloc, 37 apartamente, 868.329 lei) şi Bistriţa 5 (3 blocuri, 157 apartamente, 2,8 milioane lei).

Contribuţia municipalităţii la fiecare proiect va fi de 20 la sută şi tot atât contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari (de apartamente – locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 350 euro. Realizarea lucrărilor de reabilitare termică are ca scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe proiectate şi construite în perioada 1950-1990, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp/an arie utilă, iar scăderea consumului specific de energie pentru încălzirea locuinţelor trebuie să fie de minim 40% din consumul evidenţiat în certificatul de performanta energetică corespunzător stării iniţiale a blocului.