Potrivit Gândul, care citează Institutul Naţional de Statistică, după 1989, natalitatea este în continuă în scădere în România.
Institutul de Statistică atenţionează că, dacă vom continua în „trend descendent”, vom fi doar 14 milioane în 2050. Românii se situează pe ultimele locuri în din lume la capitolul naşteri la mia de locuitori, iar explicaţii există, spun specialiştii, şi nu ţin de situaţia economică, cum am fi tentaţi să credem, ci de momentul critic de după ’89, când avortul a devenit legal. Ar mai fi ceva, susţin aceştia: accesul la educaţie şi la un alt tip de carieră, noţiuni ce s-ar traduce prin regândirea priorităţilor. Evoluţia natalităţii confirmă că românii iau din ce în ce mai greu decizia de a avea copii.
Paradoxal, privind la datele INS, femeile devin mame în judeţele în care ponderea lor ca populaţie este mai scăzută. Iar dacă sunt mai educate şi au acces la o slujbă bună, dorinţa de a deveni mame este mai redusă.
Din peste 20 de milioane de locuitori, 10.333.064 sunt femei, adică 51.4 la sută.
Potrivit datelor INS însă, cei mai mulţi copii nu se nasc însă în judeţele în care femeile sunt mai multe, ci în cele în care ponderea lor în populaţie este mai mică. Astfel, deşi Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Cluj sunt în top cinci judeţe în care peste jumătate din populaţie o reprezintă femeile, aici se nasc mai puţini copii, sub 1.500 la 1000 de femei. Tot aici, nivelul de educaţie este mai ridicat, iar situaţia economică mai bună. Astfel, în timp ce Moldova face copii, Ardealul rămâne codaş la capitolul natalitate.
În judeţul Bistriţa Năsăud, 50,5% din populaţie o reprezintă femeile, iar aproape jumătate dintre el sunt căsătorite. Rata divorţurilor este una dintre cele mai mici, 3,5%. Dintre femei, doar 11% au studii superioare, iar 63,9% secundare. În ce priveşte rata analfabetismului, în Bistriţa Năsăud aceasta a ajuns la 1.9% în rândul femeilor.
Foto: arhivă
Adaugă comentariu