Actualitate

Planul de amenajare a Pieţei Centrale, aprobat în CL

După lungi dezbateri, Consiliul Local Bistrița a aprobat cu 18 voturi ”pentru” Planul Urbanistic de Detaliu ”Amenajare şi modernizare Piaţa Centrală – concurs de soluţii”.

Sorin Hangan (PNL) a cerut ca în PUD să se modifice prevederea că str. George Coșbuc va fi blocată, primarul Ovidiu Crețu propunând apoi să se introducă obligativitatea legăturii Coșbuc-Titulescu. Amendamentul retras de Sorin Hangan și propus apoi de Alexandru Bria a fost adoptat. În schimb, a fost respinsă o propunere de amânare a proiectului. Hangan a cerut aprobarea legăturii Titulescu-Șincai, lucru care s-a întâmplat.

Gheorghe Tuță (PNL) a menționat că în PUD nu se precizează ce se va întâmpla cu zonele alăturate, străzile Dornei, Titulescu, Șincai: ”Aprobăm practic schimbarea fundamentală a Pieței Centrale, a orașului vechi. Aprobăm un concurs de soluții sau un PUD? Nu se oferă soluții pentru străzile din jur. Ce facem, le blocăm? Nu putem accepta o astfel de abordare, un asemenea mod de prezentare a proiectului. Plus că este un context de dezinformare. Apar lucruri total anapoda, documentația nu cuprinde cerințele unui PUD”.

Maxim Gagea (PER): ”Sunt puncte slabe în proiect, înlocuim o oază verde cu un deșert din piatră, vom înlocui umbra cu temperaturile ridicate. Ar trebui reanalizat acest proiect”.

Ioan Peteleu (PNL): ”S-a făcut o dezbatere publică pe proiect, dar doar pentru a se bifa. Un asemenea proiect care va schimba zona poate pe sute ani implică dezbateri și consultări. Se blochează străzi, dispar zeci de locuri de parcare, nu ni se spune cum se rezolvă această problemă. Domnule primar, retrageți acest proiect de pe ordinea de zi și faceți câte dezbateri sunt necesare pentru a avea cel mai mic impact negativ”.

Primarul Ovidiu Crețu: ”Domnule Tuță, ați citi cu atenție documentația? Nu sunteți informat. Prin votul dvs., domnilor consilieri, ați hotărât să organizăm un concurs de soluții. Asta s-a întâmplat, ați hotărât că veți da gir acelei comisii formate din specialiști, care să ne spună ce este bine pentru oraș. Altfel, toți ne putem da specialiști. Au fost cinci proiecte, iar juriul format din arhitecți a desemnat o lucrare. Pentru PUD nu am avut niciun fel de obiecții. Piața Centrală este o zonă extrem de importantă, care ne reprezintă, de aceea a și fost tratată bazându-se pe specialiști. Biserica Evanghelică, Sugăletele, sunt elemente care nu se modifică. Rezolvarea locurilor de parcare nu este o temă a proiectului. Studiul de mobilitate ne va da soluția pentru aceste probleme”.

Constantin Rus (PSD): ”Nu trebuie să fim nostalgici, cu siguranță nu mai putem păstra umbra acelorași copaci. E nevoie de mai multă atitudine civică și mai puțină atitudine politicianistă. PUD este un prim pas spre găsirea de soluții pentru această agora”.

Camelia Tabără (PSD): ”E un proiect care împarte Bistrița în două: unii îl vor aplauda, alții îl vor contesta”.

Marius Armean a propus studierea unei posibilități de traversare subterană a pieței în dreptul Complexului Sugălete.

Vasile Moldovan (PNL): ”Ceea ce avem nu este PUD, propun amânarea”.

Ecologistul Marius Bălan: ”Nu anulați amenajările și strădania înaintașilor pe care primarul vrea să le șteargă. Zona din jurul Bisericii Evanghelice a fost amenajată, suntem învățați cu acest colț de rai. Voi atrage atenția organelor de cercetare că acest proiect este impus de primari din orașe înfrățite cu Bistrița și de preotul paroh Krauss. Retrageți proiectul”.

SC Planwerk SRL Cluj-Napoca a realizat varianta câştigătoare a concursului de soluţii pentru amenajarea şi modernizarea Pieţei Centrale, organizat anul trecut de municipalitate în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania.

Proiectul urmăreşte să transforme Piaţa Centrală, pe o suprafaţă de 2 hectare, într-o zonă pietonală perfect amenajată pentru a găzdui evenimente diverse (spectacole, târguri, spaţiu pentru desfăşurarea unor sporturi), dar şi în obiectiv turistic, zonă de socializare, respectiv de legătură a unui spaţiu pietonal proiectat să devină mult mai vast.

Primarul Ovidiu Creţu estima că în 2016 pot începe lucrările de modernizare a pieţei, iar în doi ani acestea să fie finalizate. După aprobarea Planului Urbanistic urmează realizarea studiului de fezabilitate în vederea depunerii unui proiect cu finanţare europeană. În bugetul local pe anul în curs a fost alocată suma de 50.000 de lei pentru elaborarea documentaţiilor. O dezbatere publică pe tema modernizării Pieţei Centrale a avut loc la Primăria Bistriţa în 19 decembrie 2014.

Planul Urbanistic  de Detaliu are ca obiectiv deschiderea unei noi perspective a Pieţei Centrale, amenajarea unui spaţiu public deschis şi flexibil, pietonalizarea acestuia şi reunificarea spaţială, prin: continuitatea spaţiului pietonal, prin eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos; schimbarea gradată a pavajului, cu piese speciale din piatră naturală, calupuri de granit integrate setului de mobilier urban, pavaj tratat unitar şi corelat cu cel utilizat atât pe strada Liviu Rebreanu, cât şi pe străzile şi pavajele reabilitate recent; amenajarea unui curs de apă integrat în pavaj, cu jeturi dinamice la nivelul pavajului, în partea sudică a Bisericii Evanghelice; amplasarea unei fântâni circulare, în colţul nord-estic al pieţei; reorganizarea plantaţiilor din imediata apropiere a statuii lui Andrei Mureşanu, amplasarea a trei catarge pentru steaguri, pe frontul vestic al parcelei; reorganizarea componentei vegetale, prin amenajarea multifuncţională a zonei nordice cu caracter predominant mineral, iar a laturii sudice, prin amenajarea unei grădini urbane; dezvoltarea în patru dimensiuni a soluţiei de iluminat: iluminat funcţional stradal (pe latura de nord est – prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal (pentru tot restul amenajării), iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper; gruparea locurilor de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi – tabureţi), predominant în perimetrul fostei incinte fortificate; amplasarea unor cişmele la intrarea în piaţă; amplasarea între biserică şi primărie, a unei machete din bronz privind nucleul istoric al oraşului; amenajarea multifuncţională a zonei nord-estice a pieţei, prin reluarea în formă contemporană (pieţe volante, târguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale), a tradiţiei şi configuraţiei târgurilor din trecut.

Circulaţie

Se urmăreşte pietonalizarea în cît mai mare măsură a pieţei. La capătul vestic al acesteia, o alveolă permite înfiinţarea în viitor a unei staţii pentru transportul public, precum şi staţionarea temporară a autocarelor turistice. În continuarea acestei alveole, spre vest, se propune integrarea în profilul străzii Dornei a unor standuri pentru taxi. În piaţă nu sunt prevăzute locuri de parcare.

Continuitatea spaţiului pietonal

Eliberarea, defragmentarea şi unificarea spaţială şi funcţională a pieţei sunt scopurile principale ale propunerii. Eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos deschide perspective noi şi permite percepţia şi înţelegerea spaţiului pieţei.  Recomandarea amenajării punctului de informare turistică la parterul sediului primăriei (spaţiul de colţ), ca alternativă la amplasarea unui chioşc în spaţiul pieţei, precum şi reamplasarea grupurilor sanitare existente, se înscriu în preocuparea pentru un spaţiu public deschis şi flexibil.

Un rol important în acest sens este jucat de pavajul tratat unitar şi corelat cu cel utilizat atât pe strada Rebreanu, cît şi pe străzile şi pasajele reabilitate recent. Cu excepţia zonei din imediata vecinătate a bisericii (fosta incintă fortificată), se propune utilizarea unui singur tip de calupuri din granit. Trecerea spre pietrişul cu granulaţie mică din zona fostei incinte se face prin intermediul unei limite „moi”. Prin lipsa unei linii puternice de delimitare între cele două tipuri de pavare şi prin înlocuirea acesteia cu o zonă unde cele două texturi se suprapun, se urmăreşte unificarea vizuală a suprafeţei de călcare. Segmentul nord-estic al perimetrului fortificat este marcat suplimentar prin introducrerea unei variaţii topografice: un pachet de trepte, descendent în direcţia bisericii, accentuează local schimbarea de atmosferă.

Elemente istorice

Principala trăsătură istorică a pieţei, dată pînă în secolul 20 de articularea celor două zone cu caracteristici şi roluri complementare, este readusă în prezent şi adaptată cerinţelor actuale: zona tîrgurilor şi fluxurilor pietonale de legătură cu Rebreanu (nord) şi zona fostului cimitir, mai calmă şi marcată de prezenţa vegetaţiei (sud). Repere punctuale cunoscute, dar dispărute, ale evoluţiei pieţei sînt integrate funcţional şi ambiental în organizarea pieţei şi evocate cu subtilitate în amenajarea spaţiului public. Elementele memorialistice primesc, simultan, roluri bine definite în viaţa contemporană a pieţei.

Prin schimbarea gradată a pavajului, în perimetrul fostei fortificaţii se delimitează o atmosferă calmă, cu un parcurs încetinit, şi dominată de proximitatea faţadelor bisericii. Piese speciale din piatră naturală, integrate setului de mobilier urban, oferă informaţii despre poziţia şi configuraţia fostelor construcţii adiacente fortificaţiei. Simpla modificare a direcţiei de dispunere a calupurilor din pavaj face posibilă perceperea amprentelor construcţiilor, fără a afecta continuitatea vizuală a suprafeţei de călcare. Cîmpurile vechilor amprente sînt precizate suplimentar prin poziţionarea şi orientarea banchetelor lungi din piatră pe perimetrul acestora.

Pe traseul canalului care străbătea piaţa pe latura sudică este propus un curs de apă integrat în pavaj. Linia apei, compusă dintr-un element sursă (platformă înălţată cu două praguri) la joncţiunea străzii Rebreanu cu piaţa, un canal semiacoperit şi unul deschis, este însoţită de jeturi dinamice aflate la nivelul pavajului, în zona aflată la sudul bisericii. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fîntînă circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.

Statuia Andrei Mureşanu păstrează poziţia actuală şi este integrată în noua amenajare, în primul rînd prin reorganizarea plantaţiilor din imediata ei apropiere. Trei catarge pentru steaguri sînt poziţionate pe frontul vestic.

Vegetaţie

Reorganizarea componentei vegetale urmăreşte (re)afirmarea celor două zone tradiţionale ale pieţei, fără însă a trasa o delimitare spaţială tranşantă între acestea. Selectarea vegetaţiei actuale păstrate are la bază criterii legate de eliberarea câmpurilor vizuale (în primul rând asupra bisericii şi a fronturilor), de starea şi vîrsta arborilor şi de potenţialul acestora de a articula diferite zone funcţionale ale pieţei.

Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari sînt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă. Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic: o grădină urbană. Sînt selectate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Configurarea acestora în grupuri asociate cu elemente de mobilier şi jocuri de apă, lasă locul unor culoare vizuale neobstrucţionate în direcţia faţadei bisericii.

Iluminat

Soluţia de iluminat se dezvoltă pe patru dimensiuni: iluminat funcţional stradal pe latura de nord-est (prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal pentru restul amenajării, iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper. Conceptul de iluminat se declină spaţial plecând de la o gamă restrânsă de suporţi şi aparate de iluminat, urmărind să realizeze o ierarhizare şi o mediere a noilor funcţiuni ale pieţei. Perimetral, iluminatul este realizat pe stâlpi cu inălţimea de 5 metri (7 plus 17 sisteme de iluminat echipate cu aparate cu LED). Pentru zona centrală s-au utilizat cinci sisteme de iluminat modulare, tip coloană luminoasa cu distribuţie luminoasa flexibilă. Fiecare coloana luminoasă este prevazuta cu 6 blocuri optice cu LED, cu distributii luminoase adaptate pentru obtinerea unui nivel al iluminarii corespunzator functionalitatţii spatiului.

Proiectul de iluminat al traseelor pietonale si auto este intregit prin iluminatul de ghidaj al vegetatiei si cursului de apă, de iluminatul arhitectural al clădirilor care flanchează piaţa şi de cel al bisericii evanghelice. Prin iluminarea discretă cu lumină ascendentă a planurilor verticale create de fronturile clădirilor care delimitează piaţa, scara şi geometria acesteia devin perceptibile. De asemenea, se vor ilumina şi arcadele de pe frontul nord-estic.

Mobilier urban

Locurile de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi-tabureţi) sînt grupate predominant pe perimetrul şi în interiorul fostei incinte fortificate. Prin formă şi material, obiectele primesc un caracter reţinut, dar delimitat cu claritate de fundalul dat de faţadele istorice. Mobilierul e completat cu cişmele amplasate la intrările în piaţă. În zona cuprinsă între biserică şi primărie este propusă o machetă din bronz a nucleului istoric al oraşului.

Activităţi

Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluînd în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia tîrgurilor care aveau loc aici. Poziţia acestei zone flanchează şi deserveşte în mod firesc principalul flux pietonal care traversează şi astăzi piaţa: de la nord-vest spre sud-est, legînd strada Rebreanu de strada Dornei. Prin eliberarea zonei de trafic staţionar, relocarea grupurilor sanitare şi restrîngerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, tîrguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.

10 comentarii

  • In Bistrita Verde, oras European dispare tot mai mult verdeata, oaza de liniste si apare cenusiul. Propuneam mai multe parcari subterane pt a elibera marginile strazilor si spatiile verzi(asa zisele „parcari ecologice”) de autoturisme in favoarea spatiilor verzi, a locurilor de joaca pt copii, a trotuarelor. DECI IN SPECIAL SPATII VERZI!!!!! Intr-un oras unde blocurile sunt ingramadite este necesar cat mai mult spatiu verde pentru a detensiona locuitorii acelui oras. Deci inlocuirea spatiului verde cu betoane nu este benefic. Iar crearea unei piete identice cu cea a Sibiului nu este posibila degeaba taiem copacii. Cei avizati din primarie trebuie sa gaseasca spatii nefolosite (in vecinatatea unor spatii ale primariei)care sunt in proprietate private si prin metoda compensarii sa le dobandeasca. Astfel se poate marii suprafata de teren necesara unei parcari sub/supraterane etajate. Restul depinde doar de imaginatia si iscusinta arhitectului , de vointa celor care decid si de inteligenta edilului – indiferent care este.

  • Dragi comercianti din Piata Centrala puteti incepe sa cautati alte locatii. Din 2016 nu mai intra nimeni in magazine, poate doar muncitorii de la firmele care vor lucra la amenajari. Avand in vedere amploarea proiectului si modificarile substantiale,nu ar trebui sa fie consultati si cetatenii? Cred si sper ca acest proiect sa fie un element decisiv in voturile de la alegerile de anul viitor. Cred ca dl Primar nu isi da seama cat de mult „imparte Bistrita in doua „, asa cum spune doamna Tabara.

    • D-le Adrian, mai căutați un pic pe net măcar înainte să apăsați butonul de alarmă. Nu e Bistrița primul oraș în care se realizează un astfel de proiect și nici în care lumea se panichează că vai, o să moară afacerile. Nici nu cred că are sens să vorbim despre miile de situații asemănătoare din Europa; dar există precedente chiar la noi în țară și culmea, după pietonalizare lucrurile merg mai bine și pentru comercianți. Sunt cazuri în care există o perioadă de câteva luni de „acomodare” (cum va fi și la interzicerea fumatului în localuri), dar pe termen mediu și lung contribuie la creșterea calității vieții.

    • Bine ca s-a facut un REFERENDUM pentru Pietonalul de pe L. Rebreanu, dar nu si pentru Piata Centrala…

  • Prostia nu tine loc de argument. Consilierii au votat „modernizarea” Pietei Centrale din ignoranta.In realitate, modernizarea Bistritei s-a petrecut in perioada interbelica, prin schimbarea numelui străzilor, mutarea târgului din centrul orasului pe locul actualei Piete Decebal, dărâmarea Şcoii Săseşti de Fete şi plantarea de pomi şi flori în jurul Bisericii Evanghelice, pe care actualul primar al Bistritei vrea sa le rada de pa fata pamantului iar in locul lor sa „planteze” dale de beton.

  • Piata Centrala nu poate fi doar pietonala, fiindca toate strazile din zona centrului istoric converg spre aceasta piata. In primul rand e nevoie sa ajungi acolo, iar in prezent circulatia auto este total bulversata. O solutie ar fi transportul in comun cu mijloace nepoluante.Pentru asta ar trebui deschisa circulatia in ambele sensuri pe strazile Gh. Sincai si Dornei, exclusiv pentru transportul in comun. Cat priveste accesul cu autoturisme, dinspre vest, acesta trebuie sa ramana pe strada Titulescu spre Piata Centrala si cu iesire pe strada Cosbuc. Dinspre partea de est a orasului accesul cu autoturisme se poate face pe strada Vasile Alecsandri, pana in Piata Mica si pe langa Casa Ion Zidaru in Piata Centrala. De asemenea mai exista posibilitati de acces cu autoturisme pe strada Lupeni pana la parcarea din spatele ansamblului Sugalete.

  • Dragi bistriteni care comentati aici, o faceti degeaba. M-ati lasat singur, si nu am putut sa inving un consiliu local intreg, care oricum o invart nu mai reprezinta demult interesele si aspiratiile noastre. Cand soc. civila va stii si va dori sa se impuna, abia atunci vor functiona lucrurile in sens democratic. Pana atunci, nu aveti de cat sa suportati ignoranta lor, si felul in care se voteaza in CL, adica la comanda si dupa interesul partidului.

  • Pentru „Pădurarul” pare destul de simplu, la fel ca si pentru alții. Daca pentru niște simple pasaje lucrările au durat doi ani, ma întreb, cat va dura tot haosul creat de asa zisa amenajare a „Pieței Centrale”?
    Vechea poveste … amenajari, investiții, dupa care spargem din nou sa modificam, sa reparam șamd .
    Cu siguranța afacerile din toată zona vor avea de suferit. Ex. Pietonalul Liviu Rebreanu.

  • D-le MARIUS, va raspund eu, care am participat la aceste dezbateri. Santierul va dura doi ani, Va mai dau un ex. In 1910 SASII au pus piatra de temelie la cel mai mare edificiu construit in orasul nostru. Colegiul LIVIU REBREANU. In 1912 a fost gata. Asta spune totul. O ZI BUNA !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.