Tragedie? Mi se pare cam mult, totuşi

Am citit interviul acordat de deputatul Ioan Oltean unor jurnalişti care au şi calitatea de invitaţi permanenţi în studiourile Antenei 3. Sinceră să fiu sunt profund uimită că după compătimirea lui Adrian Năstase nu l-a plâns cu lacrimi de crocodil şi pe Dan Voiculescu. E tot ce mai rămânea de făcut ca tabloul să fie în totalitate penibil.

Foarte multe vorbe mari a rostit în acest interviu Ioan Oltean, omul care, de 25 de ani face politică şi întreţine cu prezenţa şi votul său în Parlamentul României această democraţie bolnavă în care – ce să vezi? –nişte bugetari de lux, precum domnia sa, au ajuns miliardari fără să fi moştenit ceva, fără să fi făcut un business cât de mic, doar din leafa de la stat. Se zice că au fost şmecheri şi au ştiut să-şi vândă scump voturile pentru legi făcute cu dedicaţie, dar trebuie să-i iertăm fiindcă, în plină criză, au salvat ţara tăind salarii şi pensiile bătânilor, nu-i aşa?

Cred că e o dramă ceea ce i se întâmplă fiindcă nu e deloc plăcut să auzi sunetul cătuşelor pe la urechi, dar utilizarea cuvântului „tragedie” mi se pare o profanare auzit din gura domnei sale. Prin tragedii trec acum părinţii tinerilor care au murit în Clubul Colectiv sau ulterior, în spitalele mizerabile din România pentru modernizarea cărora clasa politică onor reprezentată de Ioan Oltean nu a găsit niciodată bani în buget. Şi cum naiba să găsească din moment ce nişte şmecheri aşteptau despăgubirile de la ANRP şi nişte politicieni cot la cot cu ei? Toată lumea îi ştie şi pe cei din Bistriţa care au pus mâna pe miliarde via PDL şi cabinetul parlamentar şi aşteaptă cu interes ca DNA să ajungă la terenurile din Bistriţa care costau, pentru statul român, cât unele din Monte Carlo. Altfel, nu valorau doi bani.

Bugetul României, votat an de an şi de Ioan Oltean, s-a scurs în buzunare foarte largi şi hulpave de bani. Nu îmi amintesc să-l fi văzut pe Ioan Oltean la tribuna Parlamentului ţipând ca din gură de şarpe că trebuie daţi bani mai mulţi pentru sănătate pentru că – ce să vezi? – oamenii politici de teapa lui nu au avut nevoie de sistemul medical de la noi. Au zburat la Viena pentru o simplă operaţie de hernie de disc (vezi cazul Băsescu), s-au dus în Turcia la spitalul vedetelor, oriunde au vrut muşchii lor fiindcă şi-au permis. În tot acest timp, spitalele româneşti au fost închise de Guvernarea Boc – „cel mai bun premier al României” cum l-a numit însuşi Ioan Oltean – sau au fost lăsate pradă mizeriei. Doctorii buni au fugit din ele cât au văzut cu ochii. „Tragedie”, domnule Ioan Oltean, e cea despre care vorbeşte un bărbat al cărui copil rănit grav în Colectiv, dar totuşi în viaţă, a căzut în mâinile unor medici neexperimentaţi care nu au ştiut ce să facă cu el şi l-au lăsat să moară. În România în care se întâmplă aşa ceva, dumneavoastră, politicienii care aţi permis să se ajungă aici, chiar nu aveţi voie să utilizaţi cuvântul „tragedie”.

Pot să înţeleg că trăiţi o dramă fiindcă nu vă vine să credeţi că nu mai sunteţi cel care daţi „ora exactă de la Bistriţa”, că nu mai vedeţi televiziuni naţionale în sediul PDL să vă transmită vorbele de secretar general în direct pe canale de ştiri, mai pot înţelege că vă înspăimântă ideea arestului şi, ca unul care nu puteţi sta locului o clipă, nu vă puteţi imagina ce veţi face între nişte gratii, la ce vă veţi gândi, cum veţi rezista fără telefon, fără politică, fără gaşca de culegători de scame. Cu siguranţă însă, aceasta nu e o tragedie.

Sunt capabilă de asemenea să pricep de ce înfieraţi cu atâta mânie DNA căruia nu aveţi, de fapt, ce să-i imputaţi decât „spectacolul” creat prin ridicarea dumneavoastră direct la aeroport, deşi nu era cazul. Ca un „soldat disciplinat” v-aţi fi prezentat la sediu, discret, să nu ştie nimeni. Legat de asta daţi-mi voie să am altă opinie. Câtă vreme Parlamentul din care aţi făcut parte timp de 25 de ani nu a decis nimic legat de confiscarea averilor, câtă vreme noul Cod Penal votat de dumneavoastră nu prevede cauţiuni de milioane de euro – pe care să-i plătiţi pe loc în contul bugetului ca să existe bani pentru spitale, drumuri şi autostrăzi – ca să ca să staţi acasă toţi politicienii acuzaţi de corupţie şi nu în arest, poporului român sărăcit în aceste două decenii şi jumătate ce altceva să-i mai rămână? Măcar atât să simtă omul de rând: satisfacţia că, încet, încet, gustaţi şi dumneavoastră, nababii, din cupa cu amar băută de milioane de oameni din această ţară pe care o conduceţi spre dezastru din „1990 încoace”, precum vă place să spuneţi.

Sunt întru totul de acord cu cei care spun că nu ar trebui puşi în acelaşi loc violatorii, criminalii şi pedofilii cu oamenii politici şi de afaceri care şi-au dobândit averile oneros. Ultimii trebuie lăsaţi liberi, dar fără niciun leu în cont. Ar fi mai bine pentru noi toţi să nu mai plătim cazarea şi masa în arest şi închisori pentru îmbuibaţii României care adună, în tot acest timp, dobânzi pentru depozitele din bănci străine. Ar fi grozav să fie liberi, dar săraci lipiţi pământului, să li se confişte averile, să li se interzică să lucreze la stat, să aleagă şi să fie aleşi, să nu primească nici măcar ajutoare sociale. Şi nici măcar asta nu mi s-ar părea tragedie, ci exemplul perfect pentru ca nimănui să nu îi mai treacă vreodată prin minte să se îmbogăţească evaluând la „10 milioane de euro un teren agricol de la marginea oraşului Bistriţa”, că nu suntem la Monte Carlo, în caz că nu aţi aflat, deşi, pe seama despăgubirilor primite de la ANRP, mulţi din acest oraş trăiesc precum am fi.