Timp de gândire

Veveriţa electorală

Dacă ar putea scrie comentarii prin ziare copiii de la un an în sus, cred că ar fi mare forfotă de bucurie la subsolul textelor în care se dă de ştire că în parc vor fi mai multe veveriţe şi chiar o căsuţă pentru ele. Din păcate, scriu doar oamenii mari care, vorba Micului Prinţ, nu înţeleg niciodată nimic pentru că au uitat că au fost şi ei cândva copii.

Eu îmi aduc aminte şi acum de anii copilăriei când ne aduceau ai noştri la oraş cu diverse ocazii. Nu ştiam noi de parc şi de veveriţe (citesc pe Facebook că erau multe şi copiii de la oraş le îndrăgeau), dar nu ratam nicio ocazie să intrăm în Cofetăria Guliver. Desigur prăjiturile erau mai bune în altă parte, dar nicăieri nu te privea cum le mănânci Albă-ca-Zăpada şi piticii ei, nicăieri nu erau scaune în formă de ciupercuţe. Bine că nu am ştiut că în parc erau şi veveriţe. Probabil că aş fi venit la oraş cu plăsuţa de nuci şi mi-aş fi petrecut ore pe alei să le împart. Am făcut lucrul acesta ca adult. Ştiam că sunt în parcul din Vatra Dornei şi am mers să le văd. Mi s-a părut foarte relaxant tabloul cu mulţi copii care le strigau „Mariana”, alergau după ele şi ţipau de bucurie văzându-le cum urcă şi coboară din copaci ca nişte acrobate.

E motivul pentru care, decât să se mai toace miliarde pe obiecte din categoria „natură moartă cu… „, eu prefer să se dea 4600 de euro pe nişte veveriţe vii şi pentru o căsuţă pentru Chip şi Dale. Probabil că nu vor sta ele acolo nu ştiu cât, dar când vor da de provizii, sigur nu o vor ocoli. Mi se pare că oraşul acesta s-a inflamat prea mult pentru nimic. Toţi copii cu care am vorbit nu mai pot de nerăbdare să le vadă, iar toată lumea serioasă, vezi Doamne, moare de grija unor biete vietăţi nevinovate. Aflaţi că unii artişti cântă pe la zilele oraşului pe bani mai mulţi decât suma în discuţie şi nimeni nu devine mai bun şi mai prietenos cu natura după prestaţia lor, nimănui nu-i rămân amintiri legate de concertul lui X sau Y, mai vii şi mai proeminente decât cele legate de interacţiunea cu vietăţile acestea simpatice care au devenit şi personaje de desene animate.

De când ştirea a zburat prin eter, am auzit tot felul de aberaţii scoase pe gură de comentatori care nu au cu ce umple spaţiul de emisie, ba că e prea scumpă, ba că nu e nevoie de ea, ba că suntem nişte proşti dintr-un oraş de provincie. Am trecut de perioada în care să mă enervez pentru jumătăţile de adevăruri care ajung la urechile unor prezentatori tv şi puţin îmi pasă ce cred ei despre Bistriţa. Bine că e frumos Bucureştiul lor! Aproape am vomitat într-o vară când am trecut prin Cişmigiu. Puţea ca naiba de la excremente de câini. Ca urmare, nu mă interesează deloc părerea lor de vânători de rating. Ei nu vin să se plimbe pe aleile din parcul nostru, obosiţi fiind după o zi plină, nu vin să citească o carte pe o bancă, nu le pasă cu adevărat de noi. Ei au găsit un subiect cu moţ şi nu fac altceva decât să-l desfacă în multe bucăţele ca să poată umple şi mai mult spaţiu de emisie, adesea anost şi plin de politica de care toată lumea s-a săturat. Nişte mercenari. Toacă ce au pe tavă.

În schimb, aşteptam mai mult realism şi simţ practic din partea celor care se antrenează pentru cursa electorală şi se visează primari. Toţi au luat subiectul “veveriţa” în braţe şi au început să-l exploateze crezând că e mană cerească şi că nu ştiu cine va pierde alegerile din cauza lui. Ce să spun? Mare scofală că dintr-un buget de nu ştiu câte sute de milioane de euro se alocă 4.600 pentru nişte animale şi o căsuţă. Poate că niciunul nu a fost la Disneyland ca să poată face comparaţia între a te duce cu familia într-un week-end şi să vezi nişte păpuşi şi a putea merge zi de zi în parc să vezi nişte creaturi vii. Nu cred că au călcat mulţi prin Disneyland Paris de ieftin ce e, dar în parc, desigur, merge aproape toată lumea cu copilul de când începe să facă primii paşi. Iar parcul este pentru toată lumea.

Ca una care citesc de vreo două zile raportul Curţii de Conturi, mă tot întreb de ce candidaţii au rămas cocoţaţi în potenţiala căsuţă pentru veveriţe în loc să circule cu autobuzele Transmixt pline de “pensionari, persoane persecutate din motive etnice, politice, luptători în Revoluție” care se plimbă aiurea, gratis, cât e ziua de lungă pe banii noştri, ai tututor. Îi informez pe stimabilii candidaţi că nu mai puţin de 65.000 de euro s-au tocat aiurea într-un singur an pentru aceste călătorii pensionăreşti, făcute, din câte înţeleg eu, complet ilegal întrucât respectivii nu aveau acest drept. Alţi peste 300.000 de euro au fost pierduţi de Primăria Bistriţa care a acceptat să plătească subvenţii transportatorului pentru plimbăreţii fără noimă. După umila mea părere, acestea sunt cifrele despre care ar trebui să discutăm fiindcă au multe zerouri. Cu 4.600 de euro nu îţi iei nici măcar o maşină second-hand cât de cât, dar cu 365.000 de euro poţi face foarte multe. Sunt suprinsă că nici măcar un candidat nu se întreabă cu ce bani circulă autobuzele Transmixt pe toate “liniile verzi”, de ce se oferă mereu transportatorul local să facă acele “curse ocazionale” cu scopuri electorale. Nu cumva întreaga poveste a biletelor subvenţionate acoperă, de fapt, un mare blat între politicienii la putere şi această firmă? Nu sunteţi penibili când vorbiţi cu toţii despre o biată căsuţă pentru veveriţe în timp ce staţi şi vă uitaţi cum se scurg banii publici într-o gaură neagră şi nimeni nu face nimic să-i oprească? Între timp – ce să vezi?- Transmixt plimbă lumea plătitoare de bilete cu nişte microbuze insalubre, adaptate transportului în comun şi nicidecum construite în acest scop, iar maşinile, de bune ce sunt, nu pornesc sau se opresc în mers. Şi niciun politician cu aspiraţii la funcţia de primar nu le vede. Penibil.

S-a vorbit şi de costurile repopulării parcului cu veveriţe, iar eu mi-am adus aminte de ce s-a întâmplat cu caprele negre. Până prin anii 1933-1935, în Munţii Rodnei au existat exemplare de capre negre, care au dispărut însă datorită braconajului practicat de localnici, în principal cu ajutorul armelor rămase după primul război mondial. Academia Română şi alte instituţii au decis să repopuleze Munţii Rodnei cu capre negre între anii 1964 şi 1970. În prima fază au fost aduşi 42 de iezi de capră neagră prinşi în Bucegi, Piatra Craiului şi Retezat. Din punct de vedere financiar, costurile repopulării au fost foarte mari. Pentru un exemplar eliberat în Munţii Rodnei s-au cheltuit circa 60.000 lei care, la vremea respectivă, reprezenta preţul unui autovehicul Dacia sau salariul mediu pentru circa 30 de luni.

Este limpede că nu putem face o comparaţie între capre negre şi veveriţe, însă ne aflăm cumva în aceeaşi situaţie. Din parc au dispărut veveriţele tot din cauza oamenilor, tot mai mulţi, mai gălăgioşi şi mai agresivi cu natura. Trebuie făcut chiar şi un efort financiar să le aducem înapoi. Apoi, mai trebuie făcut un alt efort care ţine de civilizaţie: să ne purtăm în aşa fel încât să le respectăm sălbăticia dacă vrem să avem parte de frumuseţe.

33 comentarii

  • Este vorba despre ridicolul situatiei si gandirea pur inginereasca a primarului. El cumpara 8 „bucati” de veverite, pentru care face 4 casute in care incap…sa vezi, fix 4 familii formate dintr-un mascul si o femela. Primarul are impresia ca face blocuri sociale pentru veverite, nu altceva! Pe de alta parte de ce se toaca bani cu nemiluita in programe de tineret si centre de tineret daca nu avem nici macar un atelier care sa faca 8 amarate de casute din lemn pe care sa le putem amplasa in parc? Din 3600 de euro se poate dota cu instrumentele de baza un centru in care elevii, copii sa invete sa lucreze in lemn iar ca rezultat final sa se realizeze 20 de casute pentru veverite, pasari, fazani, struti si orice alt animal specific parcului municipal.O casuta pentru o veverita costa in medie cam 20 de lei. Daca veveritele s-au retras in padurea Codrisor poate a facut-o cu un motiv, poate acela este mediul lor natural in care nu le alearga copiii prin parc ca sa le traga de coada si isi pot face singure adapost fara sa fie nevoie de o voliera de 3×4 iar adevaratii iubitori de natura se vor duce sa le vada acolo unde traiesc ele. Asta cu veveritele in parc este ca si florile artificiale din balcon – o imitatie ieftina si de prost gust a naturii ce bucura doar mintile prea lenese sa faca ceva real pentru mediul inconjurator.

    • Minte leneșa ai dumneata ! In toate parcurile frumoase din mari si mici orașe trăiesc veverițe , care prin prezenta lor bucura copiii si adultii normali nu pe cei intoxicați politic , bineînțeles !

  • Veveritele sunt doar un episod dintr-o lunga si nesfarsita telenovela.
    Poate ca subiectul a fost putin umflat, dar sa nu facem greseala sa le idilizam pe Chip si Dale si sa uitam intregul pachet. Si pentru ca toate astea trebuiau sa poarte un nume, li s-a spus, simplu, veveritele.
    Sau mai complicat, veveritele si alte idei crete.

    • Da, domnule Balan, da, „Dans”, ar fi grozavi cativa arici, sau „arici”, care sa-si faca treaba! De fapt cat de multi, poate acestia vor reusi sa starpeasca „hoarda” oficiala de distrugatori de tot ceea ce inseamna respect si bun simt civic! In „vremurile bune”, coliviile pentru pasari si custile pentru veverite se faceau manual, din cateva ramurele, din amuzament, de catre copii, la scoala, sau in famiilie…dar (prea) multi au uitat bucuria pe care o traiau atunci cand gaseau micii „locatari” instalati! Era o distactie fara cheltuieli „locale” din buzunarele noastre, de asemenea anvergura! Pacat, mare pacat, sa uiti… de unde ai plecat! Toate acestea dor, dar oricum, „zarurile au fost aruncate” , ne-am facut din nou de rasul lumii! Nu este vorba doar de cei care ne ironizeaza in media, ci chiar de cei care in lumea larga sunt interesati sa afle ce se mai intampla in orasul nostru …si al lor!
      Da Cristiana, cu totii pastram amintiri foarte frumoase despre veveritele de la Vatre Dornei. Dar in acelasi timp stiu ca ORICE cheltuiala trebuie chibzuita cu bun simt si respect, dupa o prioritizare responsabila a urgentelor; asa ar face ORICE ales, cu banii nostri. Si din pacate, in urbea noastra ar fi muuulte „puncte” in care acei bani, putini sau multi, sa-si gaseasca un loc mai bun!
      Cu bun simt, s-ar gasi loc si pentru veverite, parcuri si natura!
      Oare ati intrebat la scoli, cere dintre ele ar fi efectiv onorata sa mobileze copacii parcului?

    • Iar vorbesti aiurea domnule Balan , este vorba despre un articol foarte bun care culmea vorbeste frumos despre natura si arata cateva puncte de vedere care trebuie sa ne preocupe cu adevarat ( vezi Transmixt ) iar dumneta o dai la vrajeala cu aricii tai . Pt. mine e clar , razboiul dvs. cu primarul e mai presus decat frumusetile naturii si te mai tii mare ecologist ….

    • Flavius am crezut că doar eu am părerea asta! D-l Bălan duce acest război ridicol cu primarul din interese pur personale. Cat despre proiectele în care d-l Bălan si-a băgat coada și le-a blocat am mai scris aici iar ceea ce am scris despre „activitatea” lui este adevărat! Pe d-l Bălan îl doare la șapte metri de cot de problemele orașului el trebuie sa candideze și spera sa ajungă primar. Îți dai seama ce am avea în primărie și ca am fi țintă glumelor tuturor gazetarilor din țară!

  • Donez una bucata veverita !
    In fiecare an imi mananca toate alunele ( din patru aluni de gradina! )
    Nu stiu ce sa ma mai fac. Abia astept sa scap de ea
    In cazul meu solutia salvatoare vine de la Ovidiu Cretu !

    • nu prea cred ca tovarasul cretu, la varsta lui mai poate alerga dupa veverita matale.
      eventual, mai simulezi si dumneata ca te impiedici….

  • Stimata D-na CRISTIANA. ..va rog sa propuneti D-lui Primar, ca pe viitor la dezbaterile pe BUGET, sa fie invitati si copii de la gradinite. Mi s-ar parea interesant sa existe o rubrica speciala ; CE VA DORITI COPII DE LA BANII TRIMISI LA BUGET DE PARINTII VOSTRII ? . Si asta pe bune, ca oricum pe maturi nu-i baga nimeni in seama.

  • Sa nu uitam de Margareta!Nu am stiut niciodata care-i una si care-i alta,dar mama ne ducea pe toti patru copiii in parc numai pentru ele.Cu nuci.Veneau singure si ti le luau aproape din mana.Marius Balan,buni si aricii.Ce vietati sa mai fie?

  • felicitari pentru articol!!!!!!!!!!!!!!!!! si da vrem veverite in parc, copii nostrii vor natura cat mai aproape de ei…ei vor sa fie cum am fost si noi candva, liberi si veseli, cu veverite, cu vietati care sa le incante sufletul.Ca de asfalt sunt satui! Toti ne minunam in fata pozelor din Anglia sau Vatra Dornei unde veveritele vin si mananca din mana copiilor, dar la noi sa nu fie, ca primarul e de la PSD! gandire gaunoasa si paguboasa!!!!trebuie odata pentru totdeauna sa ne bucuram de orice lucru facut si nu stricat, indiferent a cui este ideea!

  • Veverițele au plecat pentru că li s-a distrus HABITATUL, nu pentru că n-au avut case de 4600 de euro… Sigur că ar fi frumos să mai fie veverițe, păsări, aricii domnului Balan, cu copaci vi nu uscați, să fie un parc viu, dinamic, atrăgător, cui nu i-ar place așa ceva ?!?… defapt știu o singură persoană în acest oraș căruia nu-i place așa ceva… Din păcate este chiar primarul…

    • Voi credeți că veverița are carnet de partid să asculte? Parcul vechi avea o vegetație bogată și imita habitatul natural al veveriței. Noua concepție peisagistică a parcului nu mai imită acest habitat, veverițele și-au strâns bagajele și au plecat în pădure, cum bine observa cineva mai sus. Poți să stai și în cap, să aduci și veverițe canadiene (specie invazivă, în Canada le împușcă toată lumea, că au devenit insuportabile), veverițele nu or să stea. Dar asta e o poveste la care pot da răspunsuri specialiștii. I-a întrebat primarul? Ciu-ciu, are el un vis, ca și cu pârtia de schi, musai să se realizeze.
      Mai e o problemă. Indiferent că ne plac sau nu veverițele, că o să rămână sau nu, să dai mii de euro pe căsuță mi se pare noaptea minții. Ce are domle căsuța aia să merite mii de euro, duș cu senzori, încălzire centrală, aer condiționat, lift?? Prea e trasă de păr. Cu patru mii de euro îmbraci toți copiii în veverițe și le faci carnaval în parc!
      Ieri mi-am rupt țeava de eșapament într/o groapă de pe trotuar. Trotuarele sunt praștie, sunt habitate naturale pentru hârciogi, nu poți să treci cu căruciorul de copii printre blocuri, trebuie să îmi cumpăr un cărucior de copii off road, nu alta, și primarul se trezește noaptea cu idealuri în cap să ne dea cu cozonac pe la nas, când noi n-avem pâine.
      Faptul că cetățenii au sărit până în tavan nu e dovada prostiei lor, doamna Sabău, ci a faptului că cei mai mulți oameni văd că sunt alte priorități în oraș. Iar datoria celor din opoziție e să îl critice pe primar, de aia i-am trimis în CL, să își dea cu părerea, nu să ridice mânuța sus ca la grădiniță, nu văd ce vă deranjează.
      L-am lăudat pe primar pentru pasaje, îl critic pentru căsuța din vis și mai ales pentru pârtia de schi. Total aiuristic.
      Râde toată România de noi, și nu râde degeaba. Credeți că nu au știri ăia de la Protv, de brusc au sărit să vorbească despre ”minunea” de la Bistrița? Au știri, dar nu poți să nu te crucești când auzi că se dau aproape cinci mii de euro pe o căsuță de veverițe. Știți cât înseamnă asta? Contravaloarea a aproape șase kilograme de argint. Faceți un calcul. Pot să facă acea căsuță din argint de 999 puritate.

  • Trebuia sa apara si Bistrita in atentia presei nationale cu ceva . Prima data a aparut cu tepusele din sensurile giratorii , acum apare cu veveritele . Avem un primar tare de tot , cu idei traznite . Vezi si partia plina de schiori .

  • Am citit cu plăcere și relaxare.
    Felicitări Cristina!
    Pot contribui și eu cu 2-3 veverițe.
    Le putem strămuta din livada noastră de nuci, de la Salcuta 🙂

  • Doamna Cristiana, vă înțeleg perfect când spuneți că televiziunile din capitală ar trebui să-şi vadă de gunoaiele lor, să nu stea cu ochii numai pe ,,provincie” şi să ne stoarcă toate resursele, dar haideți să recunoaşem că şi declarația primarului de Bistrița este cel puțin hazlie. Am mai spus-o într-un comentariu într-o altă formă şi probabil nu am fost înțeles. Ideea e că veverițele fiind animale sălbatice nu ,,se vor plimba printre oameni” şi nici nu vor locui unde vrem noi, oamenii. Şi spun toate astea pentru că având bunici la Vatra Dornei, am avut ocazia ca în toate vacanțele să hoinăresc prin parc şi să admir aceste ființe zburdalnice, însă trebuie să spun că nu se plimbau printre oameni. În cel mai bun caz vin să-ți ia o nucă din mână, după care se retrag în vizuinele lor.
    Ce vreau să subliniez este faptul că domnul primar trebuie să-şi aleagă mai bine cuvintele în declarații de presă pentru a evita speculațiile de orice fel. Şi aş mai sublinia faptul că aveți perfectă dreptate când spuneți că veverițele au dispărut din parc tot din cauza oamenilor, care nu se mulțumesc doar să le admire mai de la distanță, chiar agresându-le. Aici mai e mult de lucru: la civilizarea oamenilor. Poți să faci orice minunăție, dar trebuie să ai şi pentru cine…

  • Ai dreptate, partial. S-a inflamat asa de mult acest subiect pentru ca s-ar putea spune ca e picatura care a umplut paharul cu tampenii facute de un primar pe banii comunitatii.
    De atata timp tot comentam de partia de schi, de wc-urile publice a caror renovare costa cat un apartament cu 4 camere, de merele si strutii de plastic care costa cat o masina, de fantana arteziana de 700.000 lei ( 155.000 euro ), de toate lucrarile incepute cu o suma si terminate ( daca vor fi terminate vreodata) cu pret cel putin dublat, de festivalurile ponosite care seamana izbitor de mult cu Cantarea Romaniei si care sparg o gramada de bani, de milioanele ingropate in tot felul de studii si proiecte expirate, etc.
    Ce sa mai zicem de prima initiativa cetateneasca de care primarul, impreuna cu slugarnicii sai consilieri, si-a batut joc, de toate dezbaterile publice organizate de fatada, fiindca oricum nu tine cont de parerile altora ?
    Ce rost mai are sa recapitulam toate promisiunile electorale, oricum va incepe campania si le va relua Cretu, iar cu legea alegerii primarilor dintr-un singur tur, va castiga cu cateva procente.
    Romanul face haz de necaz dintotdeauna, iar veveritele crete sunt un subiect mult prea spumos ca sa fie ratat.
    In plus, cred ca, asa cum a spus Dragos Patraru, veveritele sunt doar o perdea de fum care sa mute atentia de la ultra-umflatul pret al sistemului de vot pe care vrea sa-l cumpere Cretu, de fapt de la multe alte tunuri care ni se pregatesc in acest an electoral.
    „Radeti, fraierilor, de veverite, ca intre timp isi vede primarul de afacerile lui !”
    P.S. Cu Serbarile zapezii ( care nu exista) ce se mai aude? Cat costa , chiar daca nu se tin ?

    • in aceste comentarii unii dintre dumneavoastra ati pus degetele pe ranile „administratiei Ovidiu Cretu”……
      si care se intuiesc usor avand in vedere frecventa de repetare a ‘ momentelor vesele” produse de aceasta administratie in fruntea careia se afla „duiosul” nostru primar
      am mai spus-o se pare o data intr-un comentariu legat de blocurile mov de pe Crinilor …..
      o remarca care a facut-o un fost coleg de clasa din liceu al domnului primar ma lasat putin pe gandurii…..
      nu as vrea sa atac o persoana care personal nu mi-a facut nimic care sa imi produca resentimente….
      dar avand in vedere modul „haotic” si lipsit de logica economica a cheltuirii banului public,indatorarea celor care vor veni in ani urmatori la conducerea urbei…..
      se pare ca acea remarca a fostului coleg de clasa legata de modul in care ERA NUMIT de fostii colegi de liceu Ovidiu Cretu se adevereste…..
      VULPEA

  • In cazul lui Certu, veverita este doar picatura care a umplut paharul. In spatele veveritei sw ascund multe alte ineptii precum mulajele de struti, merele de plastic, ouale vopsite, bocurile mov, tepele din sensurile giratorii, etc. Pastrand proportiile, veverita lui Cretu se aseamana intr-o anumita masura cu vrabiuta din scheciul binecunoscut cu Toma Caragiu și Mircea Dinescu, intitulat „N-am găsit altă rimă”:

    Elefantul, vrăbiuţa plus bursucul şi maimuţa,
    muncesc cu aprindere, la o întreprindere.
    Vrăbiuţa e secretară, frumuşică şi sprinţară,
    Iar director, elefantul care face pe berbantul.

    Elefantul a avut de dat, un raport cum a lucrat.
    Câte alune avea în plan, câte a cules pe an,
    Fildeş cât a folosit, cât a economisit…
    Însă tot ce a raportat, era binişor umflat,
    Umflat nu cu pompa, ci cu…, ci cu… trompa.

    Vrabia dactilografă, a făcut o mică gafă.
    De la poartă a ciripit unui vechi şi drag iubit,
    Un bursuc cu părul rar din serviciul financiar,

    Dar bursucul ameninţă că dă totul în şedinţă,
    Poate un tigru o să apară din pădurea tutelară,
    Bursucul aruncă bomba, şi elefantul îşi pierde…
    trompa.

  • Adevarata performanta a administratiei Cretu, se ascunde printre randurile seci ale raportului Curtii de Conturi. Traduse pe intelesul tuturor, aceste cifre, spun multe despre abuzuri, manarii si preturi supraevaluate. Vrem nu vrem, nu intentiile trebuie criticate. De blamat sunt sumele uriase, cu ajutorul carora sunt puse in practica, toate aceste idei nastrusnice. Aici apare adevaratul abuz și risipa a banului public.

    • Eu le-as bate ecologistule , dar tare ma tem ca o veni seful tau Balan cu o pancarta la grumaz sa-mi salveze (c)Ariciul , ca e mare iubitor de arici gratis si degeaba mai vine vreo veverita ….poate fi si ecologista ! 🙂

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.