Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Bistrița-Năsăud a încasat peste 2,5 milioane de lei în anul 2023 din vânzarea către reciclatori a deșeurilor colectate selectiv. Banii vor fi virați primăriilor în prima parte a acestui an. În ultimii 3 ani ADI Deșeuri a reușit să obțină din valorificarea deșeurilor reciclabile 1,2 milioane de euro, bani care se întorc la comunitățile locale în funcție de cantitățile de deșeuri reciclabile colectate în fiecare comunitate.
”Acum trei ani, reușeam să valorificăm material cam 10% din deșeurile colectate ca reciclabile, acum reușit să valorificăm 30%, adică a crescut de trei ori calitatea colectării selective și restul cantității, până la un procent de 98-99%, reușim să o valorificăm energetic. Nu se mai aruncă nimic din ce se colectează ca reciclabil”, a spus Cristian Niculae, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri într-un interviu acordat Timp Online.
Ce s-a făcut concret în ultimii 3 ani
”Pentru ca să punem în aplicare planul nostru de management, a trebuit modificat în primul rând regulamentul de salubrizare al județului. S-a muncit foarte mult – lucruri care nu se văd – pentru ca să se poată trece de la un sistem de colectare la altul, să putem înființa un corp de control, primul din România, un exemplu pentru alte 5 -6 județe care urmează deja modelul nostru. A fost necesar să se adopte hotărâri în toate consiliile locale pentru că ADI-ul este format din cele 62 de primării din județ și CJ. A fost muncă multă pentru a schimba regulamente și legi locale care nu s-a văzut, dar care acum își arată rezultatele. Am reușit să schimbăm multe lucruri în bine, iar în viitor ne dorim să facem pași pentru modernizarea acestui sistem de management integrat al deșeurilor”, a spus Cristian Niculae.
Rezultatele Corpului de control al ADI Deșeuri
Este o echipă formată din șapte oameni care sunt tot timpul în teren și care monitorizează comportamentul utilizatorilor serviciului de salubritate. Sunt verificați zilnic între 700 și 800 de recipienți, scopul acestui organism fiind în primul rând conștientizarea și informarea publicului în ce privește modul de gestionare a deșeurilor.
”La început, nu am dat amenzi. Timp de un an, inspectorii au discutat cu oamenii au distribuit pliante informative, au pus autocolante pe pubele ca să știe oamenii ce se pune în fiecare, cu pictograme explicite. După aceea, o perioadă am controlat, dar nu am amendat, singura sancțiune fiind neridicarea deșeurilor din pubelele neconforme. Doar acolo unde am văzut că nicicum oamenii nu se conformează, am dat amenzi. În 2023, Corpul de control a dat peste 250 de sancțiuni cetățenilor care nu au colectat selectiv deșeurile. Au fost în jur de 150 de amenzi între 100 și 300 de lei și circa o sută de avertismente. Nu ne dorim să dăm amenzi, însă activitatea de informare și conștientizare pe de-o parte și cea de control și sancționare, pe de altă parte, a schimbat lucrurile, a condus la o colectare separată mai bună”, a spus Cristian Niculae.
Cât s-a valorificat din ce s-a colectat selectiv
”Am reușit să ajungem la un grad de valorificare a deșeurilor colectate ca și reciclabile de peste 30%, dar aici vorbesc despre vânzarea lor. Toate deșeurile colectate ca și deșeuri reciclabile, chiar dacă nu s-au vândut, s-au valorificat energetic și nu s-au depozitat pe groapă. Deci 70% dintre deșeurile care se colectează ca și reciclabil se valorifică energetic la Aleșd. Astfel, pentru aceste cantități scăpăm primăriile de plata contribuției pentru economia circulară care este de 160 de lei/tonă de la 1 ianuarie 2024, s-a dublat până acum a fost 80 lei/tonă, și de taxa penalizatoare de 50 de lei/tonă pe care o plătesc primăriile la AFM pentru că România nu și-a atins țintele de deviere de la depozitare”, a spus el.
Deși cantitatea de deșeuri reciclabile colectate nu este mai mare decât în anii trecuți, calitatea acestora a crescut.
”Am reușit în 2021, să dăm 1,5 milioane de lei primăriilor din valorificarea deșeurilor, în 2022 am virat primăriilor 2,2 milioane de lei, iar pentru anul 2023 vom vira 2,5 milioane de lei. Așadar sunt peste 6,2 milioane de lei, obținuți din vaorificarea deșeurilor, adică peste 1.2 milioane de euro, asta după ce ADI-ul a plătit statului TVA-ul și impozitul pe profit aferent. Banii nu rămân la ADI. Noi plătim taxe și impozite pentru ei și în fiecare an în luna aprilie îi împărțim primăriilor. De exemplu, Bistrița a primit în primul an peste 600.000 de lei, în al doilea peste 700.000 de lei, iar anul acesta va primi peste 800.000 de lei. Deșeurile le vindem reciclatorilor care spre exemplu toacă plasticul și produc granule, sticla o topesc și o refolosesc, aluminiul la fel, etc. Noi vindem aceste deșeuri la cel mai bun preț oferit pe piață și banii îi returnăm comunităților o dată pe an”, a spus directorul ADI Deșeuri.
De când ocupă funcția, el a mai reușit o performanță: să rezolve problema stocului de deșeuri nesortate de la Tărpiu, cantitate care ajunsese la 4500 de tone la un moment dat.
”În trei ani, s-au sortat atât deșeurile care au intrat in depozit în mod curent dar și cele peste 4500 de tone acumulate nesortate la Tărpiu. Nu mai aruncăm pe groapă deșeurile reciclabile care nu se pot vinde, le valorificăm energetic. Am reușit să deviem de la depozitarea pe groapă prin valorificarea energetică la incineratorul de la Aleșd unde se obține prin arderea lor energie electrică și termică o cantitate de 5500 de tone de deșeuri. În 2022 am reușit să valorificăm energetic 2500 de tone și în 2023 – 3000 de tone. Am început să facem și compostare la Tărpiu. Vrem să compostăm 9000 de tone din rezidualul de la blocuri în fiecare an. Ce obținem în felul acesta, compostul, îl folosim pentru acoperirea celulei în loc să aducem pământ pentru stratul acoperitor, tot ca să deviem de la depozitare deșeurile. De aceea, e foarte important ce vrem să facem în viitor. Prin proiectele de dezvoltare la care lucrăm împreună cu Consiliul Județean vrem să reducem cât mai mult cantitatea de deșeuri pe care o depozităm pe groapa de la Tărpiu”, a declarat Cristian Niculae.
Pubelele verzi, încă un pas spre colectare selectivă
”Grație implicării Consiliului Județean – și vreau să-i mulțumesc în special domnului președinte Radu Moldovan pentru implicare– am accesat fonduri europene pentru a achiziționa pubele albastre – pentru hârtie și carton – și verzi pentru sticlă. Din păcate, fondurile pentru pubelele albastre, deși am semnat contractul de finanțare, le-am pierdut fiindcă unul dintre cei 5 participanți la licitație a contestat rezultatul licitației.
CNSC-ul ne-a dat dreptate după o lună de zile, a spus că licitația a fost organizată corect, dar nu a mai fost timp să finalizăm proiectul pe POIM în 2023. În noiembrie l-am chemat pe câștigător la semnarea contractului, trebuia să aducă pubelele până în 31 decembrie 2023 dar refuzat semnarea contractului pentru că nu se mai putea încadra în termen, nu avea cum. Ca să înțelegeți, pentru ca să aducem pubelele verzi (de 120 l), mai mici ca volum ca cele albastre (240 de l), a fost nevoie de 106 TIR-uri care au venit cu ele din Austria. Nu a mai fost timp fizic, dar vom accesa un nou proiect prin Programul de Dezvoltare Durabilă, așteptăm ghidul de finanțare și vom cumpăra pubele albastre din fonduri europene din noul program”, a spus el.
Utilizatorii au deja pubela neagră pentru menajer, cea galbenă pentru plastic și metal, pubela verde pentru sticlă, iar undeva la finalul anului viitor vor avea și cea albastră pentru hârtie-carton, așadar pentru toate fracțiile care se colectează. Au sosit și 21000 de pubele galbene, odată cu cele verzi, pe care le vom distribui cetățenilor care nu au primit în 2019.
Pe programul nou, se are în vedere și achiziția de pubele maro pentru biodegradabil, însă aceste deșeuri nu se vor colecta de la toate gospodăriile din județ, ci doar din mediul urban și din zonele periurbane fiindcă, la țară, se face compostare individuală.
”Biodegradabilul se pune peste gunoiul de grajd și nu are rost să cumpărăm 83.000 de pubele pentru toate gospodăriile din județ”, a explicat directorul ADI Deșeuri.
Dotări noi pentru Centrul de la Tărpiu
Județul Bistrița-Năsăud generează între 55.000-57.000 de tone de deșeuri reziduale și circa 9.000 -10.000 de deșeuri reciclabile. Deocamdată, cele 55.000 de tone sunt depozitate pe groapă.
”Când vom avea stația de tratare mecano-biologică, vom reuși să deviem de la depozitare o cantitate mult mai mare de deșeuri fiindcă acea stație se adresează fracției reziduale respectiv pubela neagră și fracției biodegradabile ce se va colecta în pubela maro. Acum, pe stația de sortare de la Tărpiu intră doar ce colectăm noi ca reciclabil: hârtia și cartonul, plasticul și metalul și sticla, dar ele reprezintă doar o șesime din deșeurile pe care le generăm. Când vom reuși, peste 2-3 ani, să avem stația de tratare mecano-biologică, vom putea să tratăm și cea mai importantă cantitativ fracție de deșeuri.
Ce e stația? Sunt niște separatoare mecanice a deșeurilor care scot din rezidual o fracție uscată, o duci pe stația de sortare și mai scoți reciclabil de acolo și totodată mai rezultă o fracție umedă care ulterior intră în biodigestoare unde are loc tratarea biologică, obținându-se în final un compost. În cel mai rău caz, dacă nu îl poți valorifica prin vânzare, îl poți folosi ca strat de acoperire pe celule, dar nu e purtător de CEC (contribuție pentru economia circulară -n.r.) și de taxă penalizatoare. Vrem să o construim tot prin fonduri europene, dar nu e apărut încă ghidul. S-a finalizat SF-ul, a fost aprobat în CJ la sfârșitul lunii decembrie 2023 și așteptăm ghidul de finanțare ca să depunem cererea de finanțare pentru aproape 100 de milioane de euro cât va fi proiectul de modernizare a centrului de la Tărpiu.
Tot prin acest proiect se va moderniza și se va extinde capacitatea stației de sortare a deșeurilor de la Tărpiu și vom face niște modificări necesare în stațiile de transfer și centrele de colectare. Dacă vom avea o stație de tratare mecano-biologică și vom îmbunătăți capacitatea stației de sortare, vom reuși să deviem de la depozitare între 50 și 60% din deșeurile generate în județul nostru. Vom depozita pe groapă doar 40% din ce producem ca deșeuri. Nu vom mai avea nevoie atât de repede de o nouă celulă, am putea ajunge să construim o nouă celulă doar la 10 ani”, a spus Cristian Niculae.
Copiii, cei mai buni ambasadori ai reciclării
Conștientizarea și motivarea copiilor să colecteze selectiv ține de activitatea de informare și conștientizare, o muncă de zi cu zi.
”Am fost, în ultimii doi ani, în 40 de școli, am dat 40 de biciclete, sute de seturi de căști și sute de boxe portabile, copiilor care s-au întrecut în concursul ”Reciclezi pentru viitorul tău!”. Am colectat în medie 4 tone de deșeuri într-o lună dintr-o singură școală. În doi ani, în cele 40 de școli, s-au strâns 170 de tone de deșeuri reciclabile aduse de către copii la școală. Este excepțional de bine primit acest concurs, îl vom continua organizând concursul în 10 școli primăvara și 10 toamna, așa că la finalul acestui an vom fi trecut prin 60 de școli. Copiii adună multe deșeuri fiindcă se implică și familiile, rudele și asta nu e rău deloc, învață și cei mari odată cu copiii lor să colecteze separat. Cel care aduce cea mai mare cantitate de deșeuri primește bicicleta. Concursul a generat cantități impresionante, peste 4 tone de deșeuri pe școală, deșeuri impecabil colectate care nici măcar nu trebuie trecute prin stația de sortare”, a mai spus Cristian Niculae.
Uite că m-am încărcat cu răbdare și am citit tot articolul. Concluzii: ,,deși cantitatea de deșeuri reciclabile NU ESTE MAI MARE CA ÎN ANII TRECUȚI calitatea acestora a crescut” spune Nicolae directorul ADI. Adică nici 10% din cantitatea de gunoaie nu ajunge unde trebuie. Recunoaște că s-a pierdut o finanțare pe bani europeni, pentru pubelele albastre, că plătim penalități la Comisia Europeană pentru că nu gestionăm bine colectarea selectivă, dar se laudă că dă bani primăriilor din valorificarea reciclabilului, fără să menționeze cât plătesc primăriile, mai bine zis cetățenii pentru ridicarea deșeurilor reciclabile. Nu zice nimic despre scumpirile de tarife, aprobate de ADI, cu votul primarilor, care au fost de 22% pentru deșeuri menajere și peste 60% pentru reciclabil. Cât timp vedem peste tot în municipiul Bistrița și orașe toate containerele pline cu amestecuri de gunoaie reciclabile și menajere, după ce au închis și acele semiîngropate, nu poți să spui că-și fac treaba, doar gargară pe banii noștri. No, muma zâc, dar știu ce zic.
Nea Ioane, numai minciuni spui. Ești pătimaș și nu vezi lucrurile bune care se fac, sau nu vrei să le vezi. De unde ai scos asta cu 60% tarif mai mare pentru reciclabil? Creșterea tarifului de colectare de la 800 lei/ tona la 890 lei/ tonă e cu 60% mai mare? Hai….lasă-ne!
E în firea românului să arate tot timpul cu degetul către alții și să nu-și recunoască propriile slăbiciuni. Avem toate condițiile să colectăm selectiv însă mergem la platforma de colectare și punem gunoiul pe jos. Vine Suprecomul in fiecare dimineață la blocuri, golește tomberoanele, face curat și dupămasa e plin de gunoaie împrăștiate în jurul lor, deși e loc suficient în ele. Cât timp nu vrem să facem fiecare dintre noi ce trebuie cu deșeurile și suntem comozi, vom plăti tot mai mult la gunoi. Sancțiunile pe care ni le dă UE sunt meritate. Uitați-vă cum arata râurile nostre.
Degeaba tot batem din gura, ce nu s-a scumpit în țara asta? Motorina a crescut, curentul a crescut, gazul s-a scumpit, inflația e de peste 15%. Ce vă așteptați, să se ieftinească salubrizarea? Cum?
Mă Andrei sau Mniculae sau cum te-o fi chemând, hai să-ți mai spun niște minciuni:
– a cheltuit pe publicitate inutilă o căruță de bani, județul e mai murdar!
– a cheltuit pe „tineret” o căruță de bani (ideea nu e neapărat rea, doar că nu așa trebuie implementată) și i-a învățat mai mincinoși (copii de clase mici au câștigat produse reciclând TONE de deșeuri – faceți un experiment: puneți un copil să ducă la școală câte reciclabile poate și împărțiți cu acea cantitate, 2tone sau 3tone cu cât s-au „lăudat” unii copii, să vă faceți idee câte drumuri ar fi trebuit să facă un copil de acasă la școală)!
– au dat amenzi de vreo 30000 lei în afară de ălea 3-4 de 10000, pe când salariul anual al unui inspector ne costă mai mult de 60000 lei și sunt 7 plus, probabil, un șef!
– fiind reprezentantul județului (primăriilor) în relația cu Supercom ar fi trebuit să se lupte să scadă tarifele, mai ales că se laudă cu „realizări mărețe”, în schimb tariful pe persoană a crescut de la 3 lei la aproape 30 lei!!!
– deși aproape jumătate din banii către Supercom pleacă din muncipiu, pt noi hotărăsc „bădiucii” din Salva, Budești, Târlișua, … (să mă scuze cei de acolo, n-am vreo problemă cu ei)!
Uite că m-am încărcat cu răbdare să citesc comentariul lui Nea Ion:
– fondurile europene pe pubela albastră s-au pierdut din cauza contestație, nu a incompetenței. Este dreptul oricui să conteste, dacă i se pare că are dreptate.
– penalitățile către UE le plătește toată România – unii pe cantități mai mari, unii pe cantități mai mici. Problema e că românul colectează separat dacă trăiește în străinătate de teama amenzilor; când vine în țară, același român nu mai vrea să colecteze selectiv deșeurile, că nu are chef, că nu este nicio amendă, că de ce să facă el asta… și așa ajungem să plătim penalități la UE.
– tarifele au crescut, taxele locale au crescut, prețul la energie a crescut, prețul la carburant a crescut, salarul minim a crescut, prețurile la piese auto au crescut și tot așa….
–
@Daciana: e în firea omului să nu respecte reguli dacă nu se iau măsuri, dacă se poate în Austria sau țările din nord (evident că sunt mici probleme și p’acolo) atunci trebuie să se poată și în România, doar că trebuie date amenzi tuturor celor care persistă în nesimțire. Asta trebuia să facă Niculae, să-și acopere din amenzi măcar salariile inspectorilor, altfel sunt inutili!
@Dinu: motorina n-a crescut (au fost mici oscilații între 6,5 și 8 și înapoi, de ex. în iunie 2022 era peste 9 lei, iar în iunie 2023 era de 6,5 lei), curentul și gazul sunt plafonate, a rămas doar inflația (a fost de 13,8%, vezi majorarea pensiilor și alocațiilor) dar având în vedere „realizările” mărețe ar fi trebuit să scadă tariful!!!
Sa mai adăugam la „realizari” si statia de tratare mecano-biologică pe care o fac din gură de fix 10 ani. Au vorbit de ea in zeci de articole, nu stiu cum nu le e rusine sa mai deschidă gura. Mizează doar pe faptul ca nimeni nu citeste, sau daca citește uită. Poza e importantă, să ne vadă lumea ca lucrăm și sa-i multumim tov. prim secretar. În rest, reciclare 10-30%, investiții inutile, (vezi semiingropatele si stațiile de compactare de milioane de euro abandonate total) și taxe marite an de an din pix.
@ donQ Nu 50% ci 70% din factura Supercom o platește municipiul. De banii ăștia, cetățenii municipiului n-au nici un cuvânt în fața prestatorului. Primarul din Runcu Salvei și Silivașul de Câmpie sunt mai importanți în ADI și au mai mare putere decat primarul Bistriței. Gunoaiele pot să se ridice peste tomberoane în oraș și taxa de salubritate să crească de 10 ori. Nu conteaza! Important e să aibe badiucii de pe dealuri cate 7 tomberoane colorate în toate culorile curcubeului in curte, să le arate stapânirea că se lucrează și să platească pentru gunoi contravaloarea unui pachet de tigari pe an. Nu mai mult. Și desigur să mai facă un ban ADI ul din cumparaturile pe fonduri să mai angajeze niste fatuci care să se acupe de campaniile lui Mniculae. Poate și sa-i schimbe jeepu-ul. Pe banii noștri, desigur. Taxare fară reprezentare. Asta e ADI Deseuri.
1. Pt mine pubela verde primita anul acesta este total inutila, am primit-o in acelasi timp cu inceputul reciclarii sticlei in centre speciallizate, adica nu pun sticla in pubela pt ca am platit 50 de bani garantie si o duc inapoi.
2. Intoarcerea banilor in comunitate: la noi primaria a pavat o alee lata de 1 metru in loc sa paveze toata strada, restul pavajului e in curte la cine trebuie din primarie si cel care a pavat are un nou bmw. Pe „măluț” – ul unei văi din sat…
Pe str.Grigore Moisil este a 9-a saptamana consecutiva cand reciclabilele se arunca impreuna cu gunoiul menajer in aceeasi masina.
Problema românului este că nu vrea să respecte reguli.
Orice reguli, din orice domeniu. La circulație că de ce să meregem doar cu 50 la oră prin localități, că de ce să trecem strada doar pe treceri de pietoni. La deșeuri că de ce să colectăm separat deșeurile, de ce să aruncăm la coșul de gunoi când putem arunca pe stradă, de ce să predăm gunoiul la supercom când îl putem duce pe răuri sau în pădure. Și această mentalitate românească anti-reguli este prezentă în orice domeniu. Și apoi ne plângem că în jurul nostru este murdărie și cât de mult ne-am dori noi o țară ca afară… dar să vină altcineva să facă ce trebuie pentru noi.
Acestui român dă-i o amendă de vreo 5000 de lei când îl prinzi că aruncă pe stradă și apoi va începe el să adune de pe stradă. Celui care nu i se pare mult 5000, dă-i 50000, că,de ,are de unde plăti și așa mai departe. Românul nostru se conformează doar când îi atingi buzunarul,restul e apă de ploaie.
Da pentru romii din Rodna de ce nu ați luat măsuri pentru că caca tot Raul Someș? Pentru că primarul e PSD și aveți interdicție de la partid? Sunteți penibili!
Corect …dacă era peimar liberal ăla îi si stergea la kour.
Acest ADI deșeuri este o instituție total inutilă, împreună cu Garda de Mediu!
De ce e nevoie de aproape două gărzi de mediu când nici una nu funcționează cum trebuie!!
Se apropie campania electorala si d-nul Niculae a inceput deja sa se promoveze.Daca nu il lauda nimeni ,se aluda singur.
Daca nu sunteti lamuriti cu el , va aduc aminte decei 40 km de piste de biclete din Bistrita,
Le-a facut primaria condusa de Turc intradevar , dar traseele au fost stabilite de Niculae . asta ca sa nu uitatam cui datoram minunatele piste de biciclete si lipsa locurilor de parcare.
Mocicosii din BN au toate conditiile la poarta.
Nu mai aruncati la vale gunoaie cu caruta si teleguta.
Amendati la maxim mocicosii si confiscati-le mijloacele de transport gunoaie daca le arunca in NATURA.