Cimitirele au fost luate cu asalt încă de dimineaţă de numeroşi credincioşi care sărbătoresc Luminaţia şi care duc la mormintele celor dragi flori, lumânări, dar şi mâncare pe care să o dea de pomană săracilor. În cimitire, oamenii au curăţat mormintele celor dragi şi au atârnat de cruci sau de plăcile funerare coroniţe, jerbe şi buchete de flori. În cursul serii, se vor aprinde toate lumânările aşezate pe morminte, acesta fiind cel mai important moment al Luminaţiei.
Ziua tuturor sfinţilor şi Ziua morţilor sunt două sărbători care au înlocuit de fapt ritualuri celtice. În anul 835, papa Gregor IV a decretat ziua de 1 noiembrie ca sărbătoare religioasă închinată sufletelor martirilor credinţei în încercarea de a eradica complet serbările păgâne şi a-i încreştina pe bretoni, irlandezi, englezi şi alte popoare de origine celtă. Tradiţia laică a fost însă mai puternică, şi în cele din urmă, sărbătoarea a îmbinat atât elemente din vechile ritualuri, cât şi elemente creştine.
În Marea Britanie, Ziua tuturor sfinţilor s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara de dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’ E’en şi apoi Halloween, aşa cum a fost preluată de americani.
În tradiţia creştin ortodoxă, sunt mai multe sărbători pe an de pomenire a morţilor. În zonele în care ortodocşii au trăit alături de catolici, reformaţi sau protestanţi, aşa cum se întâmplă în Ardeal, credincioşii s-au influenţat însă reciproc şi au ajuns să ţină obiceiurile împreună.
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud (successor al comitatului Bistrita-Nasaud) era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici. In proportie de 85% deci, romanii ortodocsi din judet, pastreaza obiceiurile stramosilor lor greco-catolici. Preluarea de catre biserica ortodoxa a obiceiurilor catolice s-a facut prin preluarea cu totul a credinciosilor greco-catolici cu biserici, traditii si obiceiuri, dupa ce acestora le-a fost interzisa prin lege practicarea libera a propriului cult. La fel s-a intamplat si cu procesiunile mariane din nordul Transilvaniei. In sudul Transilvaniei, acolo unde procentul ortodocsilor intre romani era mai mare, nu veti intalni nici traditia „Luminatiei” si nici marile procesiuni de Sfanta Maria Mare (care nu este cinstita in aceeasi masura de ortodocsi asa cum se intampla in cultul catolic si greco-catolic). Nu mai departe de ieri, pe canalele nationale diversi cercetatori si etnologi bucuresteni spuneau ca ziua tuturor sfintilor nu inseamna nimic pentru poporul roman majoritar ortodox. De aceea, cred ca e bine sa ne amintim, macar cu aceasta ocazie ca stramosii nostrii directi, (si nu dacii si romanii ci acei ce ne-au dat viata) au fost, pentru cei mai multi dintre noi, greco-catolici. E o frumoasa mostenire culturala si religioasa pe care merita sa o trecem mai departe urmasilor asa cum am primit-o pastrand, o data cu amintirea celor trecuti in lumea dreptilor, si unitatea, specificitatea si traditia locului in care traim.