Consiliul Local Bistrița aprobă în ședința din 30 aprilie datele actualizate ale studiului de fezabilitate și indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții ”Coridor ecologic Valea Căstăilor”, finanțabil prin prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, în valoare totală de 17,3 milioane lei.
Ce se va realiza:
• Coridor ecologic aferent pârâului Tărpiu pe 2,5 km prin ecologizarea și reamenajarea acestuia
• Spații verzi circulabile amenajate cu plasă tip fagure
• Pasarelă peste pârâul Târpiu
• Reabilitarea pasarelei existente
• 20 de treceri din lemn pentru mobilitatea faunei
• Reabilitarea a 4 praguri de fund
• Curățarea albiei
• Curățarea vegetației crescute spontan
• Stabilizarea malurilor
• Spaliere de vegetație și gard viu în vederea mascării țevilor de gaze și apă și a estacadelor
• Pergole din lemn in vederea mascării traversărilor supraterane
• 2 terase belvedere
• 75 de bănci si coșuri de gunoi
• 35 de pergole
• 34 de stâlpi de iluminat de tip led
• 10 rasteluri pentru biciclete
• Plantarea a 500 de arbori si 1510 arbuști
• Plantarea de gazon/trifoi
• Amenajarea albiei majore prin plantarea de vegetație joasă
| Indicatori aprobați prin HCL 187/26.09.2024 lei inclusiv TVA | Indicatori supuși spre aprobare în aprilie 2025 lei inclusiv TVA | |
| TOTAL GENERAL | 17.094.802,44 | 17.399.914,82 |
| Din care C+M | 12.412.683,75 | 12.412.683,75 |
Toate bune si mandre, insa daca sunteti atenti gasim o provocare prosteasca aleasa de proiectantii habarnisti care nu au nimic in comun cu NATURA cea curata si nu incarcata cu elemente artificiale care produc rani adanci 1.000 de ani.
ATENTIE !…..este vorba de plasa tip FAGURE din polimeri care se doreste a se monta pentru stabilizarea malurilor si este un produs care nu se mai foloseste in nici o tara UE fara avizul Comisiei Europene de Mediu.
Mai sunt insa producatori care isi vand aceste gunoaie unei tari si administratiilor incapabili de a intelege rolul nefast al acestor produse nedegradabile decat dupa milenii.
Stabilizarea se face doar pe cale naturala cu arbori de joasa inaltime si cu arbusti plantati in zig-zag la o anumita distanta de albia minora a paraului.
Am atras atentia domnului Primar LAZANY sa scoata din proiect aceasta mizerie de plasa si in locul ei sa se planteze de ex. HIBYSCUS un arbust excelent cu flori toata luna august si care infloresc excelent in etape.
Șatra de la “betoane” va avea în sfârșit o zonă rezidențială unde să-și parcheze cuțitarii căruțele. Blocurile din ghetoul Dragoș Vodă nu au nici măcar canalizare, în beciuri e fecala pân’ la brâu. Baza sportivă Ario…nu mai continui că mi se întoarce stomacul pe dos, jeg de oraș administrat de jeguri.
Chiar asa ! Daca tot nu mai joaca nimeni fotbal pe terenul de linga Caminul ARIO, ce buna ar fi o parcare, ca tot am vazut in poze ca se parchează pe lingă pista de biciclete, pe malul stâng al pârâului, pe iarbă…
Un proiect cu un titlu atrăgător care te trimite cu gândul la un ecosistem riparian restaurat pe Valea Căstăilor în care vor conviețui nenumărate specii, de la arini, sălcii, plante hidrofile la specii de nevertebrate (fluturi, libelule etc.), pești, păsări și mamifere, și habitate acvatice importante pentru acestea.
În fapt, titlul potrivit ar fi fost zonă de promenadă pentru locuitorii orașului cu tot felul de mobilier urban și plante ornamentale, nimic autohton și care să îndeplinească rolul de coridor ecologic. În fapt, veți denatura o zonă naturală prin intervențiile în albia minoră și majoră. Vor pieri specii de pești din care unele strict protejate cum sunt cei din genul Cottus (porcușori), și probabil alte specii. Cum nimeni nu are un inventar al zonei nici nu se va ști ce a dispărut. Probabil și sălciile vor dispare. Nu mi-e clar ce se va planta în afară de gazon. Ce arbori, ce arbuști?
În orice caz, APM sau DJM acum, de ce nu a solicitat un studiu de evaluare de mediu să știm ce se va distruge pe Pârâul Căstăilor / Tărpiului?!
Biotop asta o sa dispare tot asa ca balta la Wonderland sub parcare si beton sau gazon. Primarii fosti sau actuali, ca si adminsitratie judeteana dealtfel au pus gind rau la natura. Beton, asfalt, plastic si kitchuri au prioritate. Ce nu serveste vreun grup de interes cu legaturi in constructie, lemn sau immobiliar nu e important se pare.
Domnule Ciprian Samoilă, mai există o problemă majoră, și anume deversarea reziduurilor industriale de la toate fabricile aflate pe malurile respectivului pârâu. O spun pentru că am locuit timp de paisprezece ani în unul din blocurile aflate pe…”strada” Valeria Peter Predescu, de nenumărate ori am văzut în loc de apă curgătoare un lichid lăptos și tulbure. Cât despre pești, nu cred să existe, căci aproape în fiecare vară pârâul seacă complet. Broaștele prosperă, mai există și o familie de rațe care își educă anual bobocii în acea zonă. Eu sunt stabilit în Rotterdam de doi ani, sugerez un studiu asupra metodelor de întrețimere a nenumăratelor canale, râuri, poldere, într-o țară având trei sferturi din suprafață sub nivelul mării. Eu locuiesc în Noordsingel, vă rog să aruncați o privire asupra locației, sau mai bine Giethoorn, un sat al cărui “drumuri” sunt doar navigabile. Numai bine!
Am locuit mai bine de 10 ani lângă pârâul Căstăilor și am cercetat des tronsonul pârâului de la Rombat în aval până la vărsarea în râul Bistrița. Confirm că pârâul seca des vara. Pești erau în restul sezonului, migrând din râul Bistrița în amonte sau rezistând în unele ochiuri de apă. Confirm și faptul că deseori erau deversări pe pârâu. În weekend. Am făcut de câteva ori sesizări la Garda de Mediu. M-am ales cu răspunsuri în poștă în care mi se aducea la cunoștință că s-au deplasat la fața locului și nu au constatat nimic. De vineri sau sâmbătă seara când se producea deversarea până luni când se activau oamenii legii, apa pârâului se primenea. Studii de monitorizare a biodiversității se pot face timp de generații, e loc de licențe și chiar teze de doctorat pe acel pârâu. Dar studiile necesită resurse: cercetători, laborator și buget asigurat de cercetare. Primăria nu este interesată de subiect.