În Săptămâna Luminată, în care tocmai am intrat, fiecare zi are o însemnătate aparte. A doua zi de Paște, fetele și femeile sunt stropite cu parfum de udători. Obiceiul, preluat de la germani şi maghiari, a fost îmbrăţişat de toată lumea din Ardeal, fiind un bun pretext pentru vizite.
Lunea Albă este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Azi trebuie stropită casa cu agheazmă și e bine să dai de băut la rude. Tot azi se merge la udat și în vizită la rude.
Marţea Albă este zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile de la țară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercuri în Săptămâna Luminată, bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie fiindcă ar deranja „nunta şoarecilor” și astfel ar aduce în casă rozătoarele.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Foto: arhivă
Adaugă comentariu