Bistrița, în top 10 orașe care promovează ariile naturale urbane

Bistrița face parte deja din grupul select al celor 10 orașe din România care alcătuiesc Rețeaua națională a ariilor naturale urbane, în zona noastră fiind propuse pentru a fi protejate râul Bistrița Ardeleană și pădurile din jurul orașului, oaze de biodiversitate.

Asociația Ruralis, condusă de Cristian Țetcu, a organizat încă din 2021 ieșiri în natură aproape la fiecare sfârșit de săptămână, atunci când vremea a permis drumețiile, pentru a identifica zonele care merită incluse în Rețeaua arii naturale urbane.

”Bistrița are un potențial fantastic. Am făcut într-un an și jumătate peste 1300 de km plimbări în pădurile, pășunile și poienile pe care le avem. E incredibil ce avem în jurul orașului și ar merita ca administrația locală și noi toți să ne concentrăm pe această oportunitate, să o dezvoltăm și să o aducem acolo unde trebuie. Avem în pădurea Codrișor o canisă de Ciobănești Românești Carpatini cu care ne mândrim, avem trovanții pe râul Bistrița și avem cetatea pe cealaltă parte a orașului și zona vastă de păduri de acolo. Oricine ar merita să o străbată și să se bucure de ce este acolo. Suntem extrem de încântați că astăzi trecem la un alt nivel. Dacă până mai ieri am mizat foarte mult pe a identifica zonele importante din jurul Bistriței, de astăzi încolo avem certitudinea că e nevoie de astfel de spații. Urmează să finalizăm la sfârșitul lunii iulie referatul științific care scoate în evidență biodiversitatea și atractivitatea zonelor respective și, mai mult decât atât, vom intra în discuții cu administrația locală pentru a avea un parteneriat între societatea civilă și administrație. Ne dorim foarte mult ca acest lucru să se facă responsabil. Avem propuneri, cum ar fi rangerii călare pentru monitorizarea acestor areale, dar și persoane care ar putea prelua responsabilitatea de ghid în spațiile acestea, dar nu persoane care au nevoie de o diplomă, ci persoane acre își asumă să facă lucrul acesta pentru concitadini”, a spus miercuri, Cristian Țetcu.

El a susținut o conferință de presă lângă râul Bistrița Ardeleană, alături de reprezentanți ai Asociației Parcul Natural Văcărești, organizație care a creat Rețeaua națională a ariilor naturale urbane.

”În momentul de față sunt 18 proiecte în 10 mari municipii ale țării, inclusiv Bucureștiul, și încercăm să creăm aceste arii naturale urbane în mijlocul marilor aglomerări urbane, astfel încât să și conservăm natura, dar să și dăm posibilitatea oamenilor să se bucure de ea și să învețe despre ea. Aici, la Bistrița, aveți un patrimoniu fantastic, am văzut livada cu peri seculari, râul Bistrița Ardeleană, stejarii aceștia de peste 300 de ani și pădurea Codrișor. Pădurile și pajiștile pe care le are orașul merită să fie incluse în programele de dezvoltare ale orașului, dar în așa fel încât să nu distrugeți natura pentru că ea e principala valoare pe care o aveți aici în afară de oameni”, a spus Florin Stoican, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești.

El a menționat că organizația a promovat și o inițiativă legislativă pentru protejarea acestor arii naturale urbane, însă fără succes în Parlament.

”Din fericire, Ministerul Mediului a preluat din inițiativa noastră prevederile și le-a inclus într-o OUG. Se va crea această categorie de arii urbane care vor da posibilitatea municipalităților să se implice în proiectele de conservare a naturii și pe de altă parte putem oferi aceste spații cetățenilor pentru relaxare, recreere. Avantaje sunt din toate perspectivele, dar în primul rând cetățeanul are de câștigat pentru că i se oferă niște spații de cunoaștere, relaxare, petrecere a timpului liber, apoi orașul beneficiază pentru că se pot dezvolta niște activități turistice, crește atractivitatea lui pentru vizitatori, municipalitatea are acces la niște linii de finanțare și poate dezvolta aceste zone în folosul cetățeanului și foarte alte beneficii. Noi avem niște pași pe care ni i-am asumat. Ruralis va întocmi niște documentații care vor fi puse pe masa administrației locale, între timp sperăm să apară și această OUG care stabilește cum se înființează o arie naturală urbană, ulterior vor apărea normele de aplicare a ei, va mai dura câteva luni și apoi vom ști exact care sunt pașii, dar noi sperăm ca, într-un orizont de timp de un an, să zicem, aceste arii naturale să existe juridic și apoi să ne ocupăm de ele”, a spus Stoican.

”Vreau doar să adaug că toate inițiativele din rețea sunt pornite de la firul ierbii, sunt ale cetățenilor, ale ONG-urilor. Inițiativa Parcului Natural Văcărești este, de asemenea, una civică, a pornit de la patru oameni pasionați de natură. Noi am observat la Văcărești că există o nevoie tot mai mare în orașe de a avea acces la natură. Acestea vin în completarea parcurilor urbane, tipice, pe care le cunoaștem cu toții, dar există o cerere în creștere pentru acces la zone naturale. Avem în Parcul Natural Văcărești o dovadă în acest sens. În 2021, am văzut că parcul a fost vizitat de 70.000 de oameni, raportându-ne la un număr de numai câteva sute în urmă cu 5 ani. Cererea de activități educative din partea școlilor, de tururi, de trasee de plimbare, de bicicletă, este în creștere. Cred că unul dintre cele mai importante beneficii este că oferă oamenilor acces la natură în orașe, indiferent de capacitatea financiară, de abilitățile fizice ale oamenilor. Pot merge să se bucure de natură chiar dacă nu au resurse să iasă din oraș să meargă într-o pădure sau într-o arie protejată. E absolut necesar ca inițiativele să crească odată cu implicarea administrației locale care are resursele, autoritatea și puterea de decizie și împreună cu expertiza care vine din partea ONG-urilor ar fi colaborarea ideală pentru păstrarea valorilor acestor zone și deschiderea lor către oameni. Ideal ar fi ca amenajările care se vor face să fie minime, punctuale, iar scopul lor să fie acela de a încuraja vizitarea și cunoașterea naturii. Exemple în acest sens ar fi poteci tematice, poteci marcate cu panouri interactive, foișoare ornitologice, foișoare de observare a peisajului, puncte de informare, poteci de pământ prin pădure”, a spus și Nicoleta Marin, de la aceeași organizație.

Cristian Țetcu a mai adăugat că, la Bistrița, este multă deschidere din partea școlilor și a tinerilor pe care speră să-i atragă în continuare să dezvolte capacități pe care să le poată folosi oamenii, în pădure sau pe malul râului Bistrița Ardeleană, cum ar fi un acces mai facil la apă, în majoritatea zonelor din oraș fiind diguri de 4-5 metri și imposibil de coborât până la albie.