Sănătate

Bolile respiratorii pot avea consecințe grave dacă nu sunt tratate corespunzător

Autodiagnosticul și automedicația pot fi periculoase în cazul bolilor respiratorii întrucât există riscul de a alege incorect sau de a aplica tratamente nepotrivite care pot interacționa cu alte medicamente, a spus dr. Bianca Ciurba, specialist în Pneumologie.

În cazul bolilor respiratorii, care sunt primele semne pentru care trebuie să ne prezentăm la medic?

Dr. Bianca Ciurba: Conștientizarea semnelor timpurii și reacționarea promptă sunt esențiale pentru sănătatea noastră și pentru reducerea răspândirii infecțiilor respiratorii în comunitate. Simptomele pot varia în funcție de tipul patologiei: dacă este vorba de o boală acută precum bronșite, pneumonii, viroze respiratorii, simptomele pot debuta brusc cu subfebrilitate sau febră, frison, tuse seacă ulterior productivă, dificultăți de respirație, durere toracică si congestie nazală. De asemenea, pot apărea și simptome specifice gripei precum febră înaltă persistentă, mialgii, disfagie (durere în gât).

Dacă ne confruntăm cu o boală respiratorie cu evoluție cronică (bronhopneumopatia obstructivă cronică, cancer bronhopulmonar, tuberculoză) simptomele respiratorii nu au un debut atât de zgomotos, ci mai degrabă lent cu tuse cronică seacă sau cu expectorație, asociată cu scăderea în greutate, inapetență, dispnee (senzație de lipsă de aer) progresivă la eforturi din ce în ce mai mici. Dacă observăm simptome persistente (spre exemplu tuse mai mult de 8 săptămâni) sau dacă acestea se agravează în timp, în special la persoanele cu factori de risc precum vârsta înaintată, preexistența comorbidităților și expunerea frecventă la agenți patogeni în colectivități este recomandat să apelați la asistență medicală cât mai curând posibil. Pacienților cu teren atopic (alergii respiratorii) care prezintă tuse seacă iritativă, wheezing (respirație șuierătoare), dispnee și presiune în piept, le este indicat să se prezinte la consult pneumologic pentru diagnosticarea astmului bronșic.

Dacă luăm tratamente în mod aleatoriu, documentându-ne de pe internet, ce riscăm?

Deși accesul la informații de pe internet poate oferi o gamă largă de posibile tratamente, autodiagnosticul și automedicația pot fi periculoase. Fără consultarea unui medic, există riscul de a alege incorect sau de a aplica tratamente nepotrivite, care pot interacționa cu alte medicamente cronice pe care le administrați deja. Amânarea consultului medical în favoarea tratamentelor necontrolate poate duce la întârzierea diagnosticului și tratamentului corect, cu riscul apariției complicațiilor secundare (spre exemplu o pneumonie tratată necorespunzător se poate complica cu pleurezie parapneumonică sau suprainfectare și apariția abcesului pulmonar). De asemenea, medicul are expertiza necesară de a evalua progresia bolii și de a ajusta terapia în funcție de evoluție. Un mod eficient în cazul în care pacientul nu poate ajunge la o consultație medicală în timp util este apelarea la telemedicină. Prin integrarea telemedicinii în sistemul de sănătate, putem crea un mediu medical mai eficient, accesibil și adaptabil la nevoile pacienților, diminuând astfel riscurile de autodiagnostic și automedicație greșite.

Au reapărut cazurile de COVID-19. Cât de grave sunt formele actuale, cum se manifestă boala acum și cât de mari sunt riscurile pentru sănătate?

La aproape patru ani de la prima raportare a infecției SARS-CoV-2, lumea continuă să resimtă efectele devastatoare ale COVID-19. În ciuda dorinței de a merge mai departe, COVID-19 continuă să aibă un impact negativ asupra oamenilor și asupra sistemului de sănătate. În urma datelor publicate în monitorul oficial, în perioada 15-21 ianuarie 2024 în Romania, au fost înregistrate 2.240 cazuri noi de persoane infectate cu virusul Sars-CoV2, dintre care 715 au fost pacienți reinfectați, iar în unitățile sanitare de profil au fost internați 457 de pacienți.

Noua variantă a virusului Sars-CoV2, numită JN.1, nu pare să provoace boli mai grave decât variantele anterioare. Simptomele pe care le veți observa dacă sunteți infectat cu JN.1 vor depinde în mare parte de starea dumneavoastră de sănătate și de nivelul de imunitate pe care îl aveți. Simptomele COVID-19 rămân în general din același spectru ca și până acum, cu excepția pierderii gustului și mirosului, raportate mai rar. COVID-19 tinde să se asemene mai mult cu o răceală, cu dureri în gât, rinoree, cefalee, fatigabilitate (oboseală) și posibil febră, aceste forme ușoare se datorează faptului că oamenii au fost vaccinați si au acumulat imunitate la acest virus sau fie au avut o infecție anterioară. Totuși, există un număr mai redus de pacienți care dezvoltă forme grave de COVID-19 prezentând dificultăți de respirație cu fenomene de insuficiență respiratorie acută, acestea fiind persoane cu risc (imunocompromise, vârstnice, cu comorbidități asociate). Măsurile de prevenție, cum ar fi vaccinarea, purtarea măștilor și spălarea frecventă a mâinilor, rămân benefice în reducerea riscurilor asociate COVID-19. Vaccinurile și-au demonstrat eficacitatea în prevenirea formelor severe ale bolii.

Ce trebuie să facem după ce am avut o boală respiratorie pe care simțim că nu am tratat-o complet și simptomele persistă?

Este esențial să consultați un medic pentru o evaluare completă, deoarece simptomele persistente pot indica o afecțiune subiacentă sau pot fi rezultatul unor complicații. Detaliați simptomele persistente, momentul în care au început și orice factori care le pot influența. Cauzele tusei persistente pot include bronșită cronică, astm bronșic, infecții respiratorii trenante, tuberculoză, reflux gastroesofagian, BPOC sau chiar afecțiuni mai serioase, cum ar fi cancerul pulmonar. În urma infecțiilor virale actuale (gripa sau pneumonii virale cu virusul sincițial respirator) pacienții se prezintă la cabinet acuzând tuse persistentă iritativă în accese și wheezing recurent, semnalând faptul că bronșiile sunt inflamate cu persistența unei hiperreactivități bronșice post-virale. Medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru identificarea cauzelor, precum radiografie toracică, CT toracic, analize de sânge, spirometrie sau bronhoscopie. În paralel cu tratamentul medical, este important să adoptați un stil de viață sănătos prin alimentație echilibrată, exerciții fizice, evitarea factorilor de risc, vaccinare antigripală anuală și antipneumococică. De asemenea, aderența la tratament și programarea vizitelor de „follow-up” sunt esențiale pentru o evoluție favorabilă a bolii și pentru a preveni eventuale acutizări ale bolilor respiratorii cronice.

Putem spune că fumatul este o boală? Cum ar trebui să abordăm dependența de tutun? Fumatul cu dispozitive încălzite/vappat este mai puțin nociv?

În primul rând, fumatul este o dependență, deoarece substanța activă nicotina, cu proprietăţi psihoactive, creează nevoia acută de ţigări/trabucuri/pipe provocându-le acestora simptome fizice şi psihice atunci când se abţin de la fumat. Simptomele de sevraj nicotinic sunt provocate de oprirea bruscă a furnizării nicotinei și se poate manifesta în primele patru până la douăsprezece ore după încetarea fumatului prin nevoie incontrolabilă de a fuma, iritabilitate, agresivitate, furie, anxietate, oboseală, apetit crescut, dificultăţi de concentrare, cefalee, treziri nocturne și ameţeli. Aceste simptome diferă în funcţie de fiecare individ, unii fumători simt servajul mai intens decât alţii. În al doilea rând, fumatul este considerat un factor de risc major pentru o varietate de afecțiuni precum cancerul bronhopulmonar, boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii cronice (BPOC). Deci da, fumatul este considerat o boală cronică, conform ghidului ENSP. Se recomandă clinicienilor să evalueze corect consumul actual şi anterior de tutun al pacienţilor, astfel că fumătorul curent este o persoană care a fumat zilnic timp de cel puţin trei luni, sau ex-fumător este o persoană care a renunţat la fumat de cel puţin şase luni. Fumătorul de țigarete inhalează un amestec format din mai mult de 4.000 de substanţe toxice, dintre care minim 70 cancerigene, diferiţi compuşi organici, solvenţi, metale grele, precum şi substanţe gazoase, cum ar fi monoxidul de carbon.

Pe lângă fumatul tradițional, au apărut dispozitivele de încălzire a tutunului, considerate mai puțin dăunătoare deoarece nu implică arderea tutunului, reducând astfel formarea de substanțe nocive, cu toate aceste nu sunt lipsite de riscuri, având efecte negative asupra sistemului respirator și cardiovascular. În ceea ce privește, utilizarea de țigări electronice, aceste conțin nicotină, propilen glycol, glicerina și diverse substanțe precum vitamina E acetata care a fost asociată în studiile clinice cu producerea E-VALI (detresă respiratorie acută severă a plămânului care poate necesita intubarea pacientului). Medicul are datoria de a interveni şi de a iniţia cât mai promt renunţarea la fumat. Componentele-cheie ale renunţării la fumat sunt: educaţie terapeutică, terapie cognitiv-comportamentală şi terapia de substituție nicotinică cu plasturi, gumă de mestecat.

Ce servicii și dotări oferă cabinetul dumneavostră din cadrul Centrului Medical Hardmed?

În cadrul Centrului Medical Hardmed, oferim pacienților consultații pneumologice gratuite prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, dar și în sistem privat. Serviciile suplimentare includ spirometria simplă sau cu test bronhodilatator, investigație primordială în diagnosticul astmului bronșic și bronhopneumopatiei obstructive cronice. Aceasta presupune expirarea maximă forțată în prima secundă, urmată de continuarea expirului prelungit minim 6 secunde, printr-un dispozitiv de mici dimeniuni (spirometru), care are atașat la capăt un tub steril de unică folosință, cu pensarea narinelor anterior expirului. Prin această investigație se înregistrează volumele și debitele pulmonare raportate la valorile de referință, care ne pot indica disfuncții ventilatorii obstructive, restrictive sau mixte și gravitatea acestora. Medicul poate efectua testul de bronhodilatație prin administrarea a 4 pufuri de medicație bronhodilatatoare cu acțiune rapidă, urmată de repetarea spirometriei după 15-20 minute. Prin aceasta probă putem observa dacă exista o creștere a volumelor și debitelor pulmonare, numită reversibilitate bronșică.

De asemenea, pentru a verifica nivelul de control al pacienților cu astm bronșic, putem utiliza peakflowmetria, o investigație asemănătoare spirometriei, care măsoară debitul expirator maxim de vârf și hiperreactivitatea bronșică. Pacienții care se prezintă cu acutizare a bolilor respiratorii, pot beneficia de terapie cu aerosoli prin nebulizare ce conțin medicație bronhodilatoare și antinflamatoare. În curând, vom beneficia de un dispozitiv numit FeNO (care măsoară fracțiunea expirată a oxidului nitric), utilizat în clasificarea astmului bronșic sever cu posibilitate de ințiere a terapiei biologice.

În cadrul Centrului Medical Hardmed vom iniția serviciul de bronhoscopie în regim privat, o procedura medicală prin care un tub subțire și flexibil care are la capatul distal o cameră video, numit bronhoscop, este introdus prin cavitatea bucală pentru a examina în detaliu căile respiratorii superioare și inferioare.

Această procedură este utilă în diagnosticul tumorilor endobronșice prin prelevarea de țesut și ulterior examinare histopatologică a acestuia, pentru confirmarea tipului de cancer bronhopulmonar. În următoarea perioadă dorim să ne extindem activitatea și prin efectuarea de poligrafii cardiorespiratorii pentru diagnosticul sindromului de apnee în somn, la pacienții care prezintă simptome specifice (sforăit nocturn, treziri nocturne frecvente, oboseală diurnă marcată).

1 comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS