Când vor fi gata marcaţi primii 133 de km din Via Transilvanica. De câţi bani e nevoie pentru tot drumul

Astăzi începe montarea primelor 133 de borne de andezit pe Via Transilvanica în regiunea Călimani care include şi judeţul Bistriţa-Năsăud. Până în 29 septembrie a.c., Asociaţia Tăşuleasa Social şi partenerii săi speră că tronsonul va fi gata, restul drumului urmând să fie marcat în următorii ani.

„Via Transilvanica a primit un avânt foarte interesant în rândul comunităţilor care îşi doresc acest drum. Începem de luni dimineaţa (27 august -n.r.) pentru că vrem, în 29 septembrie a.c., să avem 133 de kilometri marcaţi, să se poată folosi. Ne-am dori, dacă se poate, în doi-trei ani, să îl terminăm de trasat. Via Transilvanica în planurile noastre are o limită undeva unde este cerul, adică se pot face enorm de multe lucruri şi nu cred că, în viţa anoastră, le vom termina. I-am spus un drum care uneşte şi nu am vrut neapărat să fie de Centenar, am vrut să ne unească pe noi, ca români, să avem un proiect mare, în care să ne implicăm aşa cum cred eu că merităm: să ne unim, să avem toate forţele cumva, să nu se risipească. Noi avem o diaspora foarte mare de peste 4 milioane de oameni, iar prin acest proiect am văzut că cei din diaspora se apropie. Deja avem peste 400 de donatori, foarte mulţi din diaspora, iar semnalele pe care le avem sunt că acum s-ar întoarce cu drag în ţară. Cred că asta e cea mai mare relevanţă a acestui proiect. Vom avea, cred eu, un proiect de relevanţă mondială dacă reuşim să îl terminăm şi dacă găsim resurse. Sigur că asta este o provocare pentru Tăşuleasa Social. Probabil vom avea nevoie de 1,5 milioane de euro numai la trasare, dar nu este o sumă aşa de mare dacă ne gândim că se cheltuiesc 3 milioane de euro pe un drum agricol într-un sat. Deja avem destui oameni care au făcut promisiuni, iar într-un timp foarte scurt, am putut să adunăm banii pentru primii 133 de km, ceea ce este un început foarte bun în primele 4 luni de proiect”, a spus pentru Timp Online preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu.

Bornele fiind de andezit vor rezista câteva sute de ani

„În acelaşi timp, va fi marcat foarte bine. Toate intersecţiile vor fi foarte bine semnalizate. Tot ce găsim noi acolo că este de interes din punct de vedere al infrastructurii de cazare, a surselor de apă potabilă, a locurilor unde se poate primi ajutor, a transportatorilor care ar putea fi implicaţi, a valorilor istorice care nu sunt descoperite, a frumuseţilor naturale pe lângă care trecem şi nu ştim că sunt acolo vom încărca pe site-ul Via Transilvanica. Vom menţiona acolo tot ce are România mai bun şi rău. Dacă este un pericol, o stână cu câini, o vom semnaliza, dacă este o zonă unde umblă urşii – şi sunt trei în judeţul Bistriţa-Năsăud – o vom semnaliza şi pe aceea. Toate aceste lucruri trebuiau făcute deja, dar, prin acest proiect vrem să arătăm că aşa ar trebui să se facă şi ne dorim ca pe toţi cei o mie de kilometri, toate celelalte nouă judeţe să se implice la fel cum s-a implicat Bistriţa-Năsăud. Eu cred că putem face un proiect bun”.

Alin Uhlmann Uşeriu a mai adăugat că nu are emoţii legate de implicarea celorlalte nouă judeţe.

„Am căpătat experienţă, am văzut că se poate, dar noi am vrut să fie un proiect greu, mare. Eu cred că asta ne-a lipsit nouă, organizaţiei, un proiect mare, să nu trebuiască în fiecare an să tot reinventăm şi tot să curăţăm gunoaie, să împădurim. Sigur că aceste lucruri le vom face în continuare şi vom merge cu Camionul de Crăciun, dar mai aveam nevoie de un proiect pozitiv, care să creeze multă libertate în jurul lui, antreprenoriat, să trezească sate adormite la viaţă. Ar fi extraordinar ca Transilvania, singurul nostru brand mondial, să aibă o cale a ei, să poată fi luată la pas şi povestită pe urmă. Cu mici la marginea drumului nu vom putea niciodată să demonstrăm că suntem o ţară turistică”, a spus el.

Via Transilvanica, un drum foarte spectaculos în Bistriţa-Năsăud

„Rugămintea noastră cea mai mare este ca acest traseu să fie vizitat. Numai aşa vom demonstra că funcţionează. Nu este în cultura românească pelerinajul. Cred că nici Pacific Trail nu a fost în cultura lor la început, nici Comodo Trail nu a fost, dar care sunt vizitate de sute de mii, de milioane de oameni pe an. Aşa că şi noi, în România, nu ar trebui să aşteptăm străinii să ne arate ce frumoasă e România, ci să începem noi să o vedem. Asta ne face foarte bine. Pentru mine, Camino, atunci când l-am făcut, a fost extraordinar de important, nu pentru că am văzut zeci de biserici care se termină cu cea de la Santiago cu moaştele Sfântului Iacob, ci eu m-am descoperit pe mine. Cei pe care i-am întâlnit acolo nu s-au dus pentru motive religioase. Nu cred că trebuie să avem neapărat nişte moaşte la care să mergem în pelerinaj. Eu cred că trebuie să facem paşi în această ţară, să vedem cât e de frumoasă şi pe noi să ne găsim în aceşti paşi. Despre asta este vorba. Îi rog pe oameni să vină şi să vadă. În Bistriţa-Năsăud e un traseu extraordinar de frumos. Eu am 48 de ani şi am crezut că am fost în toate locurile până când m-am apucat de Via Transilvanica şi am descoperit un nou drum, foarte spectaculos. Via Transilvanica are ceva ce nu are alt trial. Am văzut o căruţă care aparţine Evului Mediu, în care era o cositoare din revolkuţia industrială, iar omul vorbea la un smartphone foarte mare din era digitală, ori aceste trei etaje istorice să le ai într-o căruţă care să meargă pe această Via Transilvanica nu le găseşti nicăieri în lume, iar astfel de lucruri vor atrage foarte mulţi oameni, eu îmi doresc acest lucru”, a mai spus Alin Uhlmann Uşeriu.

Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social a mai adăugat că, explorând ţara ca să vadă pe unde va trece Via Transilvanica, a simţit multă ospitalitate din partea românilor, maghiarilor, a secuilor.

„Abia aştept să fac Via Transilvanica de la un capăt la altul. Probabil ar merita să mergem până la Cernăuţi şi să facem proiectul şi până în Valea Timocului, să-l punem la capătul Camiono de Santiago ca să avem o trecere până în partea cealaltă. Abia aşteptăm să găsim noi prieteni, noi oameni care să lucreze cu noi, să-i regăsim cumva. Dacă nu ieşi din casă, nu poţi întâlni oameni. Dacă ieşi, o păţeşti, cu oricine te alături. Noi îl avem pe Principele Nicolae, dar stăm şi lângă preşedintele CJ care este PSD, la Alba Iulia e PNL. Din punctul nostru de vedere, acestea sunt lucruri de care trebuie să scăpăm când e vorba de proiecte. Sigur că, odată la patru ani, avem mare nevoie să facem şi politică, dar între timp haideţi să facem proiecte frumoase”, a spus Alin Uhlmann Uşeriu.

În 12 iunie, Asociația Tășuleasa Social a lansat la Alba Iulia proiectul ”Via Transilvanica – Drumul care unește”. Drumul de 950 de kilometri va străbate ţara.

Întrucât nu există în România un circuit care să poată fi parcurs altfel decât cu mașina, Tășuleasa Social și-a propus, în Anul Centenarului, având ca sursă de inspirație potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranţă din Statele Unite sau India, să înceapă amenajarea unui astfel de drum care să pornească de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol – să străbată toată Transilvania și să ajungă la Putna unde se odihnește Ștefan cel Mare.